Mirosul de sărbătoare a pătruns la Centrul Luchian din Baia Mare, în cadrul atelierului de ornat turtă dulce - 14 minute în urmă
Concertul caritabil de colinde și muzică clasică „Poveste de iarnă” va avea loc la Biserica Greco-Catolică „Sfânta Cruce” din Baia Mare - 35 minute în urmă
Performanță pentru România la karting, la Rotax Max Challenge Grand Finals - 1 oră în urmă
„Elev informat” – o campanie despre drepturi, responsabilitate și implicare civică în școli și licee - 2 ore în urmă
„Crăciun la Atelier” – expoziție cu vânzare de produse handmade, în Baia Mare - 3 ore în urmă
Prognoză meteo Maramureș–13 decembrie 2025 - 12 ore în urmă
Lăpușencele au lansat colinda „Sărbătorile ne-adună” - 14 ore în urmă
România, la UEFA eEURO 2025 - 15 ore în urmă
Sunteți invitați la spectacolul de teatru „Spărgătorul de nuci”! - 16 ore în urmă
Patrula Școlară s-a alăturat polițiștilor și în prag de sărbători - 16 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.

Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)

Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației











