S-a stabilit programul naționalei înaintea meciului de baraj de la Istanbul pentru CM 2026 - 5 ore în urmă
Proiect pentru copii: ,,Învățare pentru toți în județul Maramureș” - 6 ore în urmă
Lidia Buleandră a adus natura în pictură, la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Maramației - 6 ore în urmă
Furnizarea apei potabile va fi întreruptă în comuna Fărcașa, localitatea Sârbi - 7 ore în urmă
Victorie pentru România în prima manșă din dubla cu Turcia pentru calificarea la Campionatul Mondial - 7 ore în urmă
În comuna Cernești se organizează acțiuni de ecologizare - 7 ore în urmă
Eleva băimăreancă Șuba Daria Maria, pe podium la Campionatul Național de Wing Chun Kuen și Cupa României la Bingdao, desfășurate la Craiova - 8 ore în urmă
La împlinirea vârstei de 105 ani, Ileana Mihalca din Petrova a primit Medalia Omagială „Justinian Arhiepiscopul” - 8 ore în urmă
La 96 de ani de la naștere, poetul Tiberiu Utan a fost comemorat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 8 ore în urmă
CS Minaur caută a treia victorie cu CSM Târgu Jiu din acest sezon - 9 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.

Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)

Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației















