Tradiții din țară și din străinătate, reunite la Festivalul Internațional de Folclor „MARA” - 44 minute în urmă
Zi de reculegere la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Baia Mare - 2 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Iustin a slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare în această duminică - 2 ore în urmă
Ge-Baek Summer Camp 2026: Experiență de neuitat pentru sportivii băimăreni la Asuaju de Sus - 2 ore în urmă
Albumul „101 minuni de la capătul lumii – Băiuț”, semnat de Walter Übelhart, studiat de doctoranzi din Franța și Spania - 3 ore în urmă
ANAF și scriitorii din România - 4 ore în urmă
A început campania de sterilizare gratuită a câinilor și pisicilor în Tăuții-Măgherăuș - 5 ore în urmă
Eveniment cultural la Someș Uileac. Revedere, lansări de carte și program artistic - 6 ore în urmă
Începând cu 1 august 2026, regulile privind eliberarea cărților de identitate s-a modificat - 7 ore în urmă
Acțiune de voluntariat la Balta Două Veverițe din Recea. Comunitatea este invitată să participe - 8 ore în urmă
Despre „zgarda scumpă” din corali purtată în zona Maramureșului istoric; Costa cât două-trei perechi de boi
Muzeul Maramureșean din Sighetu Marmației ne prezintă azi „zgarda scumpă” din corali, purtată în zona Maramureșului istoric.
E un simbol fizic care reprezenta sensul, ideile, valorile, ritualurile, dar și diferențele sociale, avea atât un rol estetic deosebit, dar și unul material semnificativ marcând bogăţia şi descendenţa nobilă a purtătoarei.
Purtată de fete, „zgarda scumpă” avea și o funcție simbolico-magică, era un talisman care asigura fetelor noroc, sănătate și belșug. Pe lângă mărgelele din corali, zgarda avea, din loc în loc, înșirați bănuți de argint, mărgele din metal de formă ovală, dar și mărgele de Murano sau mărgele venețiene, frumos pictate și ornamentate, care ofereau o strălucire distinctă.
Zgarda scumpă era transmisă din generație în generație. Când femeia casei murea, zgarda era desfăcută după firele ei și împărțită între fetele acesteia. Fiecare trebuia să-și cumpere mai multe fire ca să adauge la ce avea deja, pentru a avea o zgardă mare. Dacă femeia nu avea fete sau nurori, firele zgărzii erau vândute altor femei sau fete din sat.
Dincolo de legendele și poveștile construite în jurul simbolisticii acestei zgărzi se poate spune cu certitudine că nu oricine își permitea o astfel de podoabă, iar prețul uneia care avea 15-20 de șiruri costa cât două-trei perechi de boi.
Zgarda scumpă, purtată de fete în cadrul evenimentelor importante din viața lor sau din comunitate, făceau ca acestea să fie bine „văzute” în sat, informează cei de la Muzeu.

Zgardă scumpă din corali, sfârșitul sec. al XIX-lea. Colecția de podoabe, Muzeul Maramureșan (Foto Mark Varga)

Tânără din Maramureș, Colecția de clișee foto. Fond: Pipaș Nicolae, Arhiva Muzeului Maramureșan
Citește și
Să (re)descoperim Casa Nagy din cadrul Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației














