Denumirea de Dragobete vine de la cuvintele vechi, „dragu”- drag și „bîti”- (a fi drag). Pe parcurs, această denumire a fost adaptată la limba noastră.
În Evul Mediu Dragobetele a avut mai multe nume: Rogobete, Vobrotenia, Bragobete, Dragobete.
Superstiții de Dragobete
Astăzi, de Dragobete, nu se cumpără și nu se sacrifică animale, fiind o sărbătoare a renașterii.
Pentru a nu-l supăra pe Dragobete, femeile nu au voie să coase, să spele și să calce în ziua aceasta.
Este permisă curățenia în casă, reîmprospătând căminul. Se spune că, în acest fel anul va veni cu spor, belșug și dragoste pentru toți cei care locuiesc sub acel acoperiș.
Se evită lucrul prin curți sau la câmp.
Cei care nu petrec și nu se bucură, sunt pedepsiți să nu poată iubi tot anul.
Fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. În caz contrar, nu vor avea deloc parte de iubire, pe parcursul întregului an.
Nu ai voie să plângi de Dragobete. Cine varsă lacrimi va fi urmărit de necazuri și supărări în următoarele luni.
Legenda spune că, după moartea sa, Dragobete s-a transformat într-o plantă, numită în popor „năvalnic.”
Este considerată medicinală, ajutând la vindecarea rănilor.
Oare și celor făcute din dragoste?
Lăcrimioara ZOTA
