Muzeografa Gabriela Filip explică ce se obișnuia, în trecut, în Ajunul Bobotezei. Dincolo de faptul că se ținea post, la fel ca în Ajunul Crăciunului sau în Vinera Mare, se credea că cei care vor ține post negru vor fi sănătoți tot anul.
Tot în aceste zile, încă din 2 ianuarie, preotul umbă cu sfințitul caselor, stropind încăperile cu apă sfințită cu un mănunchi de busuioc, vestind Botezul Domnului Iisus Hristos și aducând la casele oamenilor binecuvântarea Sfintei Treimi. „În unele zone, sosirea preotului este vestită de grupuri de copii care merg înainte pe la casele creștinilor și strigă de trei ori <Chiraleisa>”, spune ea.
Dar în acest moment magic al anuluia veau loc și ritualuri îndeplinite de fetele tinere, pentru a-și visa ursitul.
Fetele de măritat voiau să-și vadă ursitul
„Pentru a-și visa ursitul fetele își pun sub pernă un fir de busuioc, care le era dăruit de către preot în momentul în care acesta umbla cu crucea. Se spune că acest busuioc va atrage pețitorii la fată”, mai spune ea.
Tot fetele de măritat mai îndeplineau un ritual pentru a afla dacă vor avea soț frumos sau nu.
„În unele zone, fetele care doresc să afle cum le va fi ursitul, merg la un gard, se leagă la ochi și leagă un fir roșu de un par la întâmplare. În funcție de cum arată parul, înalt sau scund, drept sau strâmb, așa va fi și ursitul lor”, mai arată muzeografa.
De asemenea, ele încearcă să afle dacă ursitul lor va fi un tânăr bogat sau nu. „În Ajunul Bobotezei fetele de măritat așezau în albia unui pârâu un struț de busuioc. Dacă struțul îngheța peste noapte, se spune că viitorul soț era bogat; daca nu, sărac”, mai arată ea.
