Puțini sunt cei care nu au experimentat măcar o dată în viață mușcătura de țânțar, mai ales în serile căduroase de vară.
Chiar și un singur țânțar îți poate produce o noapte albă angrenându-te cel mai adesea într-o vânătoare în care de obicei țânțarul iese învins, dar nu înainte de a-ți lăsa ca amintire o înțepătură neplăcută.
Există un adevărat arsenal de combatere a țânțarilor, de la pulverizarea din avion a unor insecticide până la sprayuri, creme și, bineînțeles, binecunoscutele plase de țânțari puse la ferestre.
Sunt peste 2500 de specii de țânțari cunoscute pe tot globul. Din păcate mulți dintre ei sunt vectori ai unor boli grave cum este malaria, care provoacă milioane de victime anual.
Se hrănesc cu sânge și au un ciclu de dezvoltare rapid, generațiile se succed o dată la o lună sau două.
În lume există o singură țară unde se spune că nu există țântari – Islanda.
O mulțime de cercetători au studiat fenomenul, rezultând mai multe teorii, unele legate de clima rece și schimbătoare din această țară nordică, altele fiind puse pe seama activității vulcanilor.
De aceea Islanda pe lângă frumusețea peisajelor este și o destinație pentru cei care au o fobie pentru țânțari.
O informație venită din partea unui cititor al paginilor noastre despre Băiuț este că în localitate nu ar exista țânțari. Acest lucru inedit și trecut aproape neobservat de către cei care locuiesc acolo, ne-a pus imediat spre o mică cercetare.
Majoritatea locuitorilor care au fost întrebați despre existența țânțarilor la Băiuț au confirmat lipsa lor sau ocazile rare în care au întâlnit acest dușman mic, dar înfricoșător.
Se știe că tânțarii iubesc căldura și umezeala, fiind întâlniți în jurul lacurilor, bălților, mlaștinilor sau apelor curgătoare.
Umezeală avem în zonă, fiind multe ape curgătoare și chiar o mulțime de mlaștini de turbă în regiune.
Variațiile de temperatură în schimb sunt foarte mari. Există chiar o vorbă în comună că „la Băiuț a fost vară într-o zi de joi”.
Meteorologul popular Ecaterina Bridea amintește în cartea ei despre „Starea vremii la Băiuț”, despre ninsori în mijloc de iunie urmate apoi imediat de vreme caldă.
Este posibil ca aceste variații mari de temperatură să înfluențeze/blocheze ciclul biologic al dezvoltării țânțarilor.
O altă explicație care este poate cea mai verosimilă ar fi procentul mai mic de dioxid de carbon din atmosfera localității. Se știe că Băiuțul este înconjurat de cea mai mare pădure seculară cvasivirgină din Europa-Rezervație UNESCO.
Această pădure seculară produce o cantitate enormă de biomasă care sechestrează foarte mult dioxid de carbon, crescând astfel cantitatea de oxigen din aer.
Țânțarul este un mare iubitor de dioxid de carbon, studiile arătând că înmulțirea și dezvoltarea lor are legătură cu acest compus chimic, care este foarte sărac la Băiuț.
În concluzie, dacă nu iubiți țânțarii sau aveți o fobie pentru ei, nu este necesar să mergeți până în Islanda, ci vă invităm la Băiuț unde puteți petrece seri liniștite și cu mult aer curat fără să fiți deranjat de către acești „mici monștri”.
Chiar și într-o zi de joi!
Băiuț – La capătul lumii – locul unui nou început!
Mulțumiri domnului Bukova Ede pentru informația care a dus la realizarea acestui articol.
Walter Übelhart
Citește și
Băiuț – Centrul geografic de „La capătul lumii”
