Shimson Eizik Ovici Shimshon Isac Ovici a fost rabin şi comediant ambulant. S-a născut în Rozavlea în anul 1869.
Anul 1921 i-a adus pe lume al zecelea copil (şi ultimul!). Avea o numeroasă familie de pitici.
Copiii Ovici au crescut uniţi, nu s-au despărţit unii de alţii şi au creat propriul lor grup artistic: “Trupa de Teatru Liliput” sau “Circul de pitici”, cum li se spunea în Rozavlea. Au urmat ani de succese când turneele lor s-au desfăşurat în Cehia, Ungaria şi România. În Rozavlea, localnicii le spuneau: “Ovicii sunt cei care au buda în casă”, ceea ce era o mare curiozitate a vremii.
Familia Ovici număra 12 membri din care şapte erau pitici. Şi cei mai înalţi membri ai familiei munceau la organizarea spectacolelor.
Shimson Ovici Eizik a trăit între anii 1868 – 1923. Trupa de pitici a continuat şirul turneelor şi spectacolelor.
Căsătorit de două ori, fostul comediant a avut zece copii din care şapte au fost pitici. Când i se năştea câte un copil, mergea lângă cimitirul evreiesc, privea râul Iza şi când îl anunţau că mai are un pitic, o pornea necăjit către casă.
Aşa au apărut în familia Ovici din Rozavlea: Rozika, Franzika, Avram, Freida, Miki, Elisabeta şi Perla. Sarah, Leah şi Arie aveau înălţimi normale. Cum nu puteau munci la cele ale pământului din Rozavlea, a apărut trupa de circari şi lumea show-ului.
Cântau în idiş, română, rusă, maghiară şi germană. După fiecare turneu se întorceau la Rozavlea şi peste iarnă pregăteau următorul spectacol. Premiera acestuia se desfăşura în marele târg de la Cuhea (azi, Bogdan-Vodă).
Momentele satirice şi muzicale ale trupei Ovici au avut mare succes peste zece ani de zile.
Perla cânta la o micuţă chitară roz, cu patru corzi, surorile ei Rozika şi Franzika la viori. Freida la ţambal, Miki la acordeon şi violoncel, iar Elisabeta bătea la tobe. Avram scria scenariile şi manageria trupa.
Când se căsătorea câte un membru al trupei, alesul sau aleasa erau cooptaţi în această afacere a show-ului muzical.
Trupa Liliput (cum era cunoscută) a avut doar membri ai familiei Ovici în componenţă. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Trupa Ovici a dat spectacole până în anul 1944, ascunzându-şi originea evreiască.
În 19 mai, anul 1944, toţi cei 12 membri ai familiei au fost deportaţi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.
Arie, unul dintre fraţi, a fugit dar a fost prins şi executat de nazişti.
Când trenul a oprit în lagăr era miez de noapte. Paznicii, când i-au văzut pe piticii Ovici, au trimis după doctorul Josef Mengele, “îngerul morţii” de la Auschwitz care era obsedat de experimente cu prizonierii care aveau dizabilităţi.
Pentru cei din familia Ovici a început calvarul din lagăr unde chiar dacă li s-a oferit hrană mai bună, experimentele lui Mengele i-au chinuit de la extracţia de dinţi la introducerea de apă fierbinte în urechi, ş.a.m.d.
Şapte luni a durat chinul din lagăr. În 27 ianuarie, anul 1945, cei din lagărul Auschwitz au fost eliberaţi. Toţi cei din familia Ovici au scăpat cu viaţă.
Josef Mengele, “diavolul de la Auschwitz”, a murit în 1979, în Brazilia. Familia Ovici a călătorit şapte luni pentru a se reîntoarce în Rozavlea, au găsit casa distrusă şi s-au mutat în Sighet, apoi au plecat în Belgia şi, în 1949, au emigrat în Israel unde şi-au reluat spectacolele.
Rozika a murit la 98 de ani, în anul 1984, fraţii Abram şi Miki au murit în anul 1972, Freida a trăit până în anul 1975, Elisabeta a murit în anul 1992 la 78 de ani iar Perla a murit în 2001 la 80 de ani.
Povestea nu s-a oprit aici. O urmaşă a familiei Ovici a luat legătura cu primarul Vasile Mîrza din Rozavlea şi şi-a manisfetat dorinţa să vină să vadă Rozavlea. E vorba de o artistă de muzică din Londra şi, probabil, o vom vedea la Rozavlea. E o artistă care s-a născut normal, nu e pitică dar e mărunţică. Vom continua cu noul traseu artistic al familiei Ovici prin strănepoata lor din Londra.
Marian ILEA
