Rezultate excelente pentru CSM Baia Mare la Cupa Benvenuti – Memorial „Herman și Georgeta Schier” Oradea - 3 ore în urmă
Constantin Ioan Lazu va fi premiat în cadrul Galei Naționale „România ești TU” pentru proiectul său de suflet – Maramureșu’ Meu - 5 ore în urmă
Ali Khamenei la București, o vizită puțin cunoscută și istoria din spatele ei - 5 ore în urmă
Parohia Dumbrăvița: Program variat de activități pentru copii și tineri și în 2026 - 5 ore în urmă
„Superspecializare pe hârtie, probleme în realitate”, reacție a arhitectului băimărean Cătălin Anghelescu - 6 ore în urmă
Duminica Ortodoxiei la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 9 ore în urmă
În Dragomirești: Cursuri de inițiere în arta dansului și a cântecului popular tradițional - 10 ore în urmă
România devine lider în Europa în comunicațiile cuantice - 10 ore în urmă
Expoziția „EA. Chipuri ale feminătății: punți între Maramureș și Africa tradițională” va fi vernisată la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” Sighetu Marmației - 10 ore în urmă
Primăria Vișeu de Sus propune reduceri la taxe și impozite locale - 10 ore în urmă
Aducere aminte: Vâltoarea, „maşina de spălat” de altădată
Pentru că ne aflăm în Săptămâna Mare, cei de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș (Corina Isabella Csiszár) ne reamintesc cum era pe vremuri pregătirea pentru Paști.
Curățenie se făcea la toată casă. „Făceu curățănie, era rudă la orice săracă erau un lipideu, două pă rudă. Să spăla tăt ce era pă rudă, că îs tăte grămadă, puse una păstă alta, trebe spălate, răsuflate că le mănâncă moliile. În cergă și lipideu nu intră aeru” (de la Maria Ștețiu, 57 ani, Mănăstirea).
Apoi avem ocazia să aflăm despre vâltori. Acestea au fost folosite pentru spălarea lânii de oaie.
„Tătă lumea o vânturat demult. Erau sfetăre de lână, erau cerge, erau purici, api mere cu ele la vâltoare. De aieste groase de lână nu putéi spăla decât la vâltoare. Nu pé erau multe vâltori, două, tri înt-un sat. Și să plăté la cine grijé de ele. Că mai trebe reparate, să mai rump scândurile. Ducéi sopon de casă din ăla ce-l făcem din porc, din unsoare de porc. Puném cerga odată, o scotém și o soponém și api avém perie, de nu, i-am dat drumu așé iară acolo. Lână, țoluri, țeptare ducém. Le mai și lăsam acolo să să usuce. Merem cu caru să le ducem sau cu căruțu. Și de-a umăr am dus pă u rudă de căptiță, una nainte, una napoi și ruda plină de haine” (de la Anuța Burnar, 76 ani, Mănăstirea).
Foto: Gabriel Motica















