Adolescenții care petrec mult timp în fața telefoanelor mobile sunt mai nefericiți decât cei care investesc timp în alte activități, precum sportul sau lectura, potrivit unui studiu publicat de revista ”Emotion”, citat de EFE, relatează agerpres.ro.
„De ce copiii super-conectați de azi cresc mai puțin rebeli, mai puțin fericiți și ajung complet dezarmați la vârsta adultă?”, se întreabă principalul autor al studiului, Jean Twenge, de la Universitatea de Stat din San Diego (California, SUA). Pentru a analiza acest fenomen, Twenge și colegii lui au avut în vedere datele sondajului ”Monitoring the Future”, la care au participat peste un milion de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani. În sondaj, tinerii erau întrebați cât de frecvent folosesc telefonul mobil, tabletele și computerul, precum și despre interacțiunile lor sociale și despre cât de fericiți sunt în general. Astfel au aflat că adolescenții care petrec cel mai mult timp în fața acestor dispozitive sunt mai nefericiți decât cei care fac sport, citesc, sau interacționează cu colegii.
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
One Trackback for this Post.
[…] Nu e un lucru rău în sine că vrem să folosim tehnologia în sensul ușurării muncii fizice și a comunicării dintre noi, că vrem nu doar un smartphone, ci și un smarthome, că visăm să fim plimbați cu smartcar-uri în smarttown-uri ș.a.m.d., dar, atenție!, nu trebuie să ne lăsăm existența condiționată de lucruri artificiale (sau chiar virtuale) care impun ființei noastre alte ritmuri de viață (la toate nivelurile: biologic, psihologic și social) și alte valori decât cele naturale – date nouă de Dumnezeu prin creație -, adaptate/armonizate la maximum firii noastre, cosmosului în care trăim și destinului nostru transcendent în ascultare de El și de legile firii. Pentru că această de-reglare a ritmurilor naturale înseamnă tulburări, boli, moarte treptată. Mai ales că se profilează tot mai clar faptul că ritmul grăbit de viață (inclusiv precocitatea noilor generații care au acces haotic și nelimitat la informații în „secolul vitezei” noastre după ce?) și „lumea” mașinilor/roboților (în general tehnologiile de ultimă oră și inteligența artificială) tind să ne acapareze și să ne altereze (bio)ritmurile, nevoile, căutările și valorile naturale, nu doar generându-ne dependență și chiar demență digitală, ci inducându-ne și iluziile unei existențe terestre fără griji/spaime/cenzuri metafizice, plină de bunăstare tehnologică (și de mândria autonomiei ateist-narcisist-materialiste, deh!, autodeificarea – păcatul primordial), dar contaminată de o nefericire apăsătoare. […]