A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Moisei - 41 minute în urmă
„Vino și vezi”, la Colonia Pictorilor - 56 minute în urmă
Maia Sandu a fost nominalizată pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026 - 56 minute în urmă
CS Minaur încearcă să-și întărească apărarea cu un fundaș de 18 ani - 2 ore în urmă
Hollósy Simon (1857–1918), părintele fondator al Școlii băimărene de pictură - 3 ore în urmă
Trei nominalizări pentru “Tricolorul lunii ianuarie” - 3 ore în urmă
„Easy Step Aerobic”: ateliere de aerobic pentru copii la Centrul Cultural START din Târgu Lăpuș - 4 ore în urmă
Proiectul „Fast Heroes”: prima activitate a reunit școlarii de la Liceul Tehnologic „Traian Vuia” Tăuții Măgherăuș la Biblioteca Orășenească Tăuții Măgherăuș - 4 ore în urmă
Calendarul colectării deșeurilor textile în Baia Mare - 5 ore în urmă
Momentele muzicale și poetice desfășurate la Centrul CASPEV din Baia Mare au stârnit emoție și bucurie celor prezenți - 5 ore în urmă
Călătorie în trecut: Cum erau nunțile de altădată; „Șura era împodobită. Pe porțile din spate se puneau lipideauă din alea mari cu flori, puneau o icoană, crengi de brad”
Pe vremuri, nunțile erau diferite față de cele pe care le vedem astăzi. Petrecerea nu avea loc la restaurant, nu exista firmă de catering, iar băuturile sofisticate lipseau cu desăvârșire.
Bătrânii maramureșeni își amintesc cu drag de acele vremuri și spun că nunțile erau frumoase și atunci chiar dacă erau mult mai simple. „Mai demult se țineau nunțile în șură. Pe la ora 1 la amiază se mergea la cununie, iar apoi se venea acasă la mireasă în șură. Seara apoi se muta lumea acasă la mire. Se distra lumea în două locuri. La mire stătea apoi lumea până către dimineață.
Mâncarea se făcea acasă. Se tăia vițel, porc și găini ca să se facă supă. Era socăciță și veneau rudeniile să ajute. La mireasă acasă veneau rudele din partea ei, iar la mire cele din partea lui. Băutura era pălincă, vin și apă de la fântână”, își amintește Lenuța B. (77 de ani) din Fărcașa.
De asemenea, aceasta spune că înainte de marele eveniment șura era împodobită corespunzător, iar rochia de mireasă era făcută de croitoreasa din sat.
„La nuntă se puneau puțini bani, dar se dădeau și cadouri: batic de stofă, material ca să-ți faci rochie, oale, farfurii. Rochii de mireasă nu găseai ca acum la magazin, ți-o făcea croitoreasa din sat. Balțul era până jos în pământ, nu ca acum până la jumătatea spatelui. Șura era împodobită. Pe porțile din spate se puneau lipideauă din alea mari cu flori, puneau o icoană, crengi de brad. La noi la nunți cântau, de obicei, niște țigani din Sălsig. Dar mai erau niște ceatarâși și în Fersig. Era fain și atunci chiar dacă era mai simplu”, precizează tanti Lenuța.
L.C.H.
Sursa foto: ioanamihalca.ro















