„Taxa pe lux” pentru românii cu proprietăți imobiliare și mașini scumpe - 13 minute în urmă
Creșterea a capacității de cazare în Maramureș - 31 minute în urmă
„Danț la șură” în Satulung în a doua zi de Paște - 36 minute în urmă
Când va fi adusă Lumina Sfântă de la Ierusalim - 47 minute în urmă
A început Săptămâna Mare. Ce nu ai voie să faci până la Paște - 48 minute în urmă
Dansul se celebrează mondial, la data de 29 aprilie - 1 oră în urmă
Noi modificări fiscale pentru țigările electronice - 2 ore în urmă
Baia Mare găzduiește Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, la care participă 375 de elevi - 2 ore în urmă
Pedagogia Waldorf, într-un centru al DGASPC Maramureș - 2 ore în urmă
Patricia Petran de la Colegiul de Arte din Baia Mare, Premiul I la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală pentru clasele V-VIII - 2 ore în urmă
Originea şi tradiţiile oului de Paşti
Riturile de primăvară sunt la originea ouălor de Paşti, spun cercetătorii. Aceste rituri au fost creştinate şi umplute de semnificaţie teologică creştină, scrie doxologia.ro.
Relaţia omului cu oul este una imemorială. Astfel, un proverb latin spunea: Omne vivum ex ovo („Orice viaţă provine dintr-un ou”). Logodna dintre ou şi religie este prezentă în toată istoria umanităţii: din India până în Polinezia, din Iran în Grecia, din vechea Fenicie până în America de Sud, mituri ale oului primordial vorbesc despre crearea lumii dintr-un ou. Aşa că în toate culturile oul este simbolul vieţii. De asemenea, conceptul că orice viaţă a luat fiinţă dintr-un ou este un concept fundamental al biologiei moderne.
În ciuda unor alegaţii cum că ouăle de Paşti au fost simboluri păgâne, nu există nici o evidenţă solidă pentru aceasta. De fiecarea dată când cercetătorii erau ignoranţi cu privire la originile unei practici, ca un numitor comun, spuneau că sunt simboluri păgâne. În secolul al XVIII-lea, Jakob Grimm a făcut o conexiune între ouăle de Paşti şi o zeiţă numită Ostara, cu o versiune germană numită Eostre.
În Seder-ul pascal iudaic, un ou fiert şi sărat simbolizează viaţa nouă şi sacrificiul de Paşti oferit la Templul din Ierusalim. Vechii perşi pictau ouăle pentru Nowrooz, celebrarea Noului An care avea loc la Echinocțiul de Primăvară.
În vremurile creştine oul este simbolul vieţii şi existau festivaluri de fertilitate în care ouăle erau interzise în timpul postului, pentru că viaţa pulsa în ele. Multe sunt tradiţiile din jurul ouălor de Paşti. În Europa un ou era spânzurat pe pomul de Anul Nou. Era vorba de celebrarea forţei regenerative a naturii. Ouăle fierte în Vinerea Mare se credea în Europa Occidentală că vor naşte diamante, după o sută de ani.
Tradiţia ortodoxă imemorială vorbeşte de Sfânta Maria Magdalena plângând la picioarele Crucii lui Hristos, iar Sângele Lui înroşind ouăle puse sub Cruce. O altă tradiţie prezentă în multiple locuri vorbeşte de faptul că Sfânta Maria a mers la împăratul roman şi l-a salutat cu: „Hristos a înviat!”. Împăratul a zis, privind la un ou de pe masa sa: „Hristos nu a înviat aşa cum acest ou nu este roşu”. În clipa când a zis aceste cuvinte, oul s-a înroşit în chip minunat. Roşul simbolizează aşadar Sângele lui Hristos care dă viaţă lumii. Oul însuşi este simbolul învierii, căci în somnul său se naşte o nouă viaţă.
Un fel de mâncare numit hornazo servit de Paşti consistă din ouă fierte cu mai multe condimente. În Anglia de Nord, de Paşti, se joacă un joc tradiţional, participanţii ciocnind ouă fierte. Acest ritual există şi la români, cu expresia: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!, toate ouăle sparte fiind „predate” posesorului oului roșu „învingător”. Dacă în România, câştigătorul ia toate ouăle, în Anglia, cel care pierde trebuie să mănânce oul. De asemenea, sunt celebre ouăle Fabergé de la Curtea Imperială Rusă, decorate cu diamante, rubine şi alte pietre preţioase, mai scrie doxologia.ro.