Ciocnitul ouălor de Paști. De unde vine obiceiul străvechi - 39 minute în urmă
Hristos a Înviat! Astăzi prăznuim Paștele, sărbătoarea Învierii Domnului - 2 ore în urmă
Semnificația ouălor de Paște - 9 ore în urmă
Mersul în Tez, de Paști. Obiceiul este rezervat copiilor - 16 ore în urmă
„Focurile de Paște” de la Groși - în urmă
Sărbători binecuvântate. Mesajul președintelui CJ Maramureș, Ionel Bogdan - în urmă
„Osima” – proză de Marian Ilea, partea a VII-a - în urmă
Sărbători Pascale: Mesajul administratorului public al județului, Gabriel Bogdan Ștețco - în urmă
Emisiunea ROventura, din nou în Maramureș. Pregătirile de Paște sunt în toi - în urmă
Un nou drept pentru pacienții asigurați în sistemul de sănătate - în urmă
Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu: „Să ne asumăm Crucea de popor român al lui Dumnezeu!”
Din punct de vedere liturgic, spațial și temporal ne aflăm în duminica a treia din postul mare, o perioadă specială în care ne adumbrim la umbra Crucii celei de viață făcătoare a lui Hristos, cel răstignit și înviat.
Încă din epoca Noului Testament, după Pogorârea Duhului Sfânt și întemeierea Bisericii pe pământ, Dumnezeu, prin purtarea Sa de grijă, ne-a trimis spre încreștinare pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, proclamat ca „Ocrotitor al României”. Sfântul Andrei a avut sfârșit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint (în Grecia), cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus de atunci „Crucea Sfântului Andrei”. Aceasta a fost prima cruce, ce a încreștinării poporului român. Crucea Sfântului Apostol Andrei a devenit și crucea noastră.
Întotdeauna ne-am asumat sau am fost nevoiți să ne asumăm din cauza vitregiilor istoriei, purtarea crucii. Poporul român, ca neam binecuvântat și întotdeauna creștin și-a însușit-o, asumat-o și purtat-o cu multă demnitate, chiar dacă uneori au fost și împrejurări mai puțin prielnice (uneltiri și războaie). Însă, datorită unor mari sfinți și personalități emblematice am stat mereu în picioare. Verticalitatea poporului român este unică. Aceasta poate fi considerată a doua cruce a poporului român! Poporul român nu a îngenuncheat în fața nimănui, niciodată, decât numai în fața lui Dumnezeu!, așa cum o spune foarte frumos, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin.
Dar, până la sfârșitul veacurilor se mai poate vorbi despre o cruce a poporului român? Cu siguranță, da! Prin Crucea lui Hristos, poporul român va birui întotdeauna uneltirile vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți: globalismul și efectele sale, neomarxismul, comunismul, ateismul și alte ideologii.
Dacă fiecare dintre noi ne-am asuma crucea cu demnitate și cu bucurie pe umerii noștri, fără a cleveti indiferent dacă este mai grea sau mai ușoară, atunci România ar fi o țară a crucilor care vor sta mereu în picioare. O cruce pe care noi ne vom răstigni, dar vom și învia în binecuvântatul pământ al țării noastre!
Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu