Elev jandarm aflat în practică la IJJ Maramureș, exemplu de spirit civic - 51 minute în urmă
Clipa de natură - 1 oră în urmă
România, calificată de pe primul loc din grupă în optimile Campionatului European de minifotbal - 2 ore în urmă
Medalie de argint pentru un sportiv de la Academia „Emeric Dembroschi” din Sighet la „Bătălia portarilor” - 3 ore în urmă
De mâine mă las de fumat! - 4 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, duminică 31 mai 2026 - 5 ore în urmă
Câteva rânduri scrise de mână și o scurtă poveste despre recunoștință - 17 ore în urmă
„Orășelul Copiilor” revine la Baia Mare de Ziua Internațională a Copilului - 18 ore în urmă
Nadia a primit cea mai înaltă distincție acordată de statul român unei personalități sportive - 19 ore în urmă
Colegiul Național „Mihai Eminescu” Baia Mare dă startul înscrierilor în tabăra de vară dedicată elevilor de clasa a VII-a - 19 ore în urmă
Marele cutremur: Mărturisirile maramureșenilor despre seismul din 4 martie 1977 (GALERIE FOTO)
Astăzi se împlinesc 43 de ani de când România a fost zguduită de cel mai puternic cutremur din istoria sa recentă. Seismul cu magnitudinea 7,4 grade pe scara Richter s-a înregistrat la ora 21.22. Epicentrul a fost localizat în Vrancea, la adâncimea de 94 kilometri. A durat numai 55 de secunde, însă unda de șoc a fost resimțită în toată regiunea balcanică.
Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cea mai mare catastrofă naturală a secolului în România, clasându-se pe locul al patrulea în clasamentul celor mai puternice cutremure din România din ultimele secole. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care majoritatea, 1.424, în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. În afară de Capitală, afectate au fost județele Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău. În plus, oraşul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate. Mai multe personalități și-au pierdut viața – printre ele, actorul Toma Caragiu, cântăreața Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, poetul Anatol E. Baconsky, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița, traducătorul Corneliu M. Popescu, poeta Daniela Caurea, pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu, cântăreața Flilofteia Lăcătușu sau fizicianul Florin Ciorăscu. De asemenea, mai multe monumente de arhitectură au fost făcute praf.
Maramureșenii își amintesc cu groază de ziua de 4 martie 1977. „Eram la liceu în acea perioadă. Mă uitam la televizor, era un film foarte bun, moment în care, brusc, s-a luat imaginea. Am aflat ulterior de cutremurul devastator, de pagubele produse și de faptul că inclusiv cea mai înaltă clădire din Capitală, Intercontinentalul, a fost grav avariat. Abia atunci s-a aflat dimensiunea dezastrului”, „Eram în Baia Mare, acasă, mă uitam la televizor, moment în care brusc s-a luat imaginea, iar candelabrele au început să se miște, scaunele la fel, vitrinele au început să tremure, iar paharele să se răstoarne. Lumea s-a panicat și a ieșit de urgență pe scările de bloc, întrucât nu știa ce se întâmplase. Populația efectiv nu cunoștea ideea de cutremur și nu știa nici cum să reacționeze. A fost o experiență traumatizantă pentru toată lumea” – au relatat soții Vasile și Florica din Baia Mare, în vârstă de 60 de ani. Elena, în vârstă de 55 de ani, a aflat de cutremur abia după câteva timp. „Eram la Dacia, la cinematograf. Nu s-a luat curentul, nimic nu anunța situația. Nu am știut nimic despre tragedie. Am aflat abia după ce am ajuns acasă” – a relatat Elena.
Cutremurătoare este mărturisirea Ioanei, în vârstă de 54 de ani, care locuia, atunci, în cartierul bucureștean Militari. „În zona în care locuiam la acel moment, acolo erau atât case, cât și blocuri. Eu locuiam într-o casă. La ora respectivă, îmi făceam teama, când, brusc, s-au răsturnat lucrurile pe care le aveam în vitrină. Ne-am speriat foarte tare, întrucât nu mai trecusem prin vreun cutremur. Am ieșit în curte, să aflăm ce s-a întâmplat. Până la momentul cutremurului, era foarte cald. Imediat ce a venit unda seismică, s-a făcut, dintr-o dată, foarte frig și s-a auzit un vuiet care ne-a băgat în sperieți. A fost ceva ce nu mai auzisem niciodată. A doua zi am mers către școală și am fost martora unor imagini de coșmar. Mai multe scări de bloc atârnau din clădire. Însă o imagine anume mi-a rămas întipărită și astăzi în memorie și mă ia cu fiori și în ziua de astăzi atunci când amintesc. Un pătuț de copil care era suspendat dintr-un balcon ce stătea să se prăbușească. Oriunde de uitai, vedeai, în București, oameni care scoteau morți de sub dărâmături. Imediat după acele zile groaznice, în toate școlile s-au predat lecții despre cutremur. Acele zile au fost șocante pentru toată lumea” – a relatat Ioana.
C.Ț.














