Buteasa este o localitate ce aparține de Șomcuta Mare. În ultimii ani, acesta a fost în atenția comunității datorită bătrânei biserici de lemn, care datează din anul 1800. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice. Biserica se află în cea mai avansată stare de degradare dintre toate bisericile de lemn maramureșene, sunt extrem de afectate acoperișul și structura de rezistență și necesită reparații urgente.
Zilele acestea, la Buteasa s-a făcut o descoperire importantă. Au fost găsite rămășițele unei foste fabrici de sticlă care pe vremuri avea o importanță deosebită pentru Țara Chioarului.
„În anul 1744, Adam Teleki a fondat o „glăjărie”, o fabrică de sticlă situată la est de satul Buteasa în apropierea râului Lăpuș. Această glăjărie reprezenta un exemplu timpuriu de industrie artizanală în regiune, fiind modernizată în 1754, când a început să producă patru sau cinci tipuri de sticlă. Această activitate a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și culturale a zonei. Ultima mențiune documentară despre această fabrică datează din 2 martie 1789, după care urmele sale au fost uitate în negura timpului.
Recent, după ani de căutări în teren și studii atente în arhivele istorice, echipa noastră a desfășurat expediții în zona cunoscută sub denumirea de „Între ziduri”. Cu ajutorul detectoarelor de metale, Vlad Sarmași, Lucian Onea, Ionuț Mateuț, Laviniu Mureșan — membri ai Asociației Detecție Nord — și pasionatul de istorie și arheologie Sebastian Tudor Ciolte, am descoperit o serie de obiecte feroase și neferoase, precum și bucăți mari de sticlă brută. Aceste descoperiri ne-au impresionat profund, demonstrând că, după aproape 300 de ani, încă mai există urme ale unei industrii înfloritoare.
Am găsit, de asemenea, fragmente considerabile de cărămidă, iar vechea fundație a sticlăriei este încă vizibilă, conturându-se în peisajul local. Această redescoperire nu este doar un pas important în recuperarea memoriei istorice a regiunii, ci și o sursă de mândrie pentru comunitatea locală. Piesele găsite vor fi prezentate arheologilor de la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș, care vor realiza studii detaliate și cercetări în teren.
Este o adevărată plăcere și o onoare să redescoperim locul exact al glăjăriei, o descoperire semnificativă pentru „Țara Chioarului” și, desigur, pentru județul Maramureș. Această realizare nu doar că revitalizează povestea locală, ci și aduce la lumină contribuțiile economice și culturale ale strămoșilor noștri, întărind astfel identitatea comunității.
P.S. Domnule Carol Kacso, vă mulțumim sincer pentru colaborarea excelentă și pentru informațiile valoroase pe care ni le-ați oferit în redescoperirea sticlăriei. Experiența dumneavoastră ca muzeograf și fost director al Muzeului de Istorie și Arheologie din Baia Mare a fost esențială pentru înțelegerea acestui domeniu fascinant. Apreciem profund dedicarea și expertiza pe care le-ați adus în această cercetare, contribuind astfel la promovarea patrimoniului cultural local”, transmite Vlad Sarmași.
Arhitectul Laura Zaharia a oferit pe rețelele de socializare informații prețioase pe acest subiect și, de asemenea, se întreabă dacă ferestrele bătrânei biserici din Buteasa au fost turnate chiar în această sticlărie.
„Căutând informații despre Buteasa pentru Studiul istoric al bătrânei sale biserici de lemn, am găsit în ”Istoria județului Satu Mare” apărută în Monografia Ungariei scrisă la începutul secolului XX, mențiunea unei fabrici de sticlă aflată pe malurile Lăpușului, ale cărei urme mai dăinuiau în 1908 în Buteasa.
Cu bucurie am aflat că cercetările de teren scot la iveală urme palpabile ale acestei sticlării. Cu mare interes așteptăm continuarea cercetărilor și … poate că aflăm că sticla din ferestrele bătrânei biserici din Buteasa au fost turnate în această sticlărie?”.
Felicitări celor cinci tineri pentru descoperirea făcută și așteptăm cu interes și alte vești pe subiect!
Citește și
Tezaur roman excepțional, descoperit de arheologi amatori în Remetea Chioarului (GALERIE FOTO, VIDEO)
Britanicul Charlie Ottley a ajuns la Buteasa cu dorința de a ajuta la salvarea bătrânei biserici de lemn
