Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a transmis o scrisoare către Comisia Europeană, Organizația Internațională a Muncii și Ombudsmanul European, semnalând o serie de posibile abateri de la standardele privind libertatea sindicală și drepturile angajaților în cadrul Cancelariei Prim-ministrului.
Premierul Ilie Bolojan tocmai se află la Bruxelles, unde se va întâlni cu trei comisari europeni pentru discuţii despre situaţia economică a României, despre proiectele din apărare, precum şi despre strucura viitorului buget multianual al Uniunii.
Potrivit documentului, sindicaliștii reclamă:
- restructurări considerate discriminatorii, prin care ar fi vizată desființarea structurii în care activează conducerea SAALG;
- tentative de intimidare, după ce ar fi fost solicitate liste nominale cu participanții la o manifestație pașnică;
- declarații publice ostile venite din partea unor reprezentanți ai Guvernului, interpretate drept presiuni asupra activității sindicale.
SAALG susține că aceste situații contravin Constituției României, legislației privind dialogul social, convențiilor Organizației Internaționale a Muncii și Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
În scrisoare, sindicatul cere instituțiilor europene și internaționale să evalueze respectarea standardelor de protecție a libertății sindicale în România, să emită un raport public, să adreseze întrebări oficiale Guvernului și să solicite garanții pentru un dialog social real.
În acest context sensibil, România urmărește să își consolideze poziția în negocierile europene și să obțină sprijin suplimentar pentru proiecte strategice. În pregătirea rectificării bugetare și a reuniunii ECOFIN din octombrie, autoritățile încearcă să clarifice aspectele legate de deficit și măsurile fiscale, pentru a evita suspendarea fondurilor europene.
Un alt punct esențial vizează accesarea unui credit avantajos de aproximativ 16 miliarde de euro alocat de Comisia Europeană pentru apărare, din care România dorește să finanțeze inclusiv tronsoane de autostradă din Moldova (Pașcani–Siret și Pașcani–Iași).
Totodată, România se pregătește pentru dezbaterile privind viitorul cadru financiar european, cu accent pe politicile agricole și de coeziune, încercând să obțină alocări cât mai favorabile.
La jumătatea lunii octombrie, Comisia Europeană va prezenta o analiză detaliată a măsurilor adoptate de România, însoțită de o prognoză privind evoluția deficitului. În aceeași perioadă sunt programate reuniunea Consiliului ECOFIN și dialogul structurat cu Parlamentul European referitor la posibila suspendare a fondurilor europene pentru România.
Prognoza deficitului trebuie să indice o scădere reală față de anul precedent, în conformitate cu traiectoria convenită cu Bruxelles-ul, iar măsurile de austeritate trebuie însoțite urgent de politici de redresare economică pentru ca acest obiectiv să fie atins.
Să sperăm că acest context tensionat nu va diminua șansele țării de a obține rezultate concrete și că atât Guvernul, cât și angajații săi vor găsi căi de dialog și compromis.
Vasile Petrovan
