MAE: Atenționare de călătorie în Belgia. Posibile perturbări în transporturi - 12 minute în urmă
Bărbat căutat pentru distrugere, prins de jandarmi în albia Săsarului - 1 oră în urmă
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit la Mănăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad - 2 ore în urmă
Pregătiri pentru Cupa Minerul – luni se trag la sorți grupele - 3 ore în urmă
Concertul de colinde „Colindăm Pruncului Preasfânt” a avut loc la biserica Parohiei Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” din Satu Mare - 3 ore în urmă
Concert inedit de muzică pop-clasic la Centrul de Tineret ZborHub din Baia Mare - 3 ore în urmă
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Baia Mare a găzduit Târgul de Crăciun „Povești lângă bradul de Crăciun”- ediția a III-a - 6 ore în urmă
Băimăreanca Lotti Dărăbuș a reprezentat România la Festivalul Internațional „Riga Symphony” desfășurat în Letonia - 6 ore în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte - 6 ore în urmă
Mara Popov de la Insieme Music School a câștigat Marele Trofeu și Trofeul secțiunii Pop Românesc în cadrul Festivalului Național de Interpretare „Cântul Banatului” din Timiș - 7 ore în urmă
Gânduri de seară – Pentru cei ce știu să asculte
Seara are un fel aparte de a ne dezbrăca de armuri. Sub lumina ei blândă, rămânem mai puțin preocupați să părem și mai dispuși să fim. Atunci se strecoară adevărul că nu suntem puternici pentru că nu ne frângem, ci pentru că îndrăznim să ne recunoaștem fisurile.
Fragilitatea nu este o slăbiciune, deși a fost mult timp confundată cu ea. Slăbiciunea închide, fragilitatea deschide. Slăbiciunea se apără, fragilitatea se lasă văzută. Societatea ne învață să fim duri, impermeabili, invulnerabili, și de aceea, a simți profund devine un act de curaj. Un gest aproape subversiv.
Sunt oameni care poartă în ei o sensibilitate atât de vie, încât pare uneori că lumea îi rănește mai ușor. Dar tocmai această deschidere îi face capabili de o înțelegere mai adâncă. Ei nu trec grăbiți pe lângă durere, nici pe lângă frumusețe. Le simt pe amândouă cu aceeași intensitate. Și, în tăcere, plătesc prețul pentru asta.
A-ți asuma vulnerabilitatea înseamnă să accepți că poți fi rănit, dar să alegi, totuși, să nu te închizi. Înseamnă să spui „simt” într-o lume care preferă „rezist”. Înseamnă să lași emoția să te traverseze, fără a o îngropa sub explicații sau ironii. Nu este ușor. Este, poate, una dintre cele mai dificile forme de putere.
Fragilitatea este locul unde se naște empatia. Numai cel care știe cum doare poate recunoaște durerea în celălalt. Numai cel care a tremurat în fața propriilor temeri poate oferi o mână caldă, nu un sfat rece. Acolo, în această vulnerabilitate împărtășită, oamenii devin mai puțin străini unii de alții.
Seara ne amintește că nu trebuie să fim invincibili pentru a fi întregi. Că uneori, cea mai mare forță este să rămâi deschis, chiar și după ce ai fost rănit. Să continui să simți, să iubești, să speri, în ciuda tuturor motivelor de a te retrage.
Poate că adevărata putere nu stă în cât de tare ne închidem, ci în cât de adânc îndrăznim să trăim. Iar fragilitatea, departe de a ne slăbi, ne așază mai aproape de ceea ce suntem cu adevărat: ființe vii, sensibile, capabile de o forță tăcută, dar profundă.
Vasile Petrovan
















