Duminică, 12 decembrie, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi.
Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi mare eclesiarh al Catedralei Episcpale „Sfânta Treime”, Pr. Viorel Bud, Pr. Prof. Florin Hoban, inspector şcolar pentru Religie, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Adrian Morar, Pr. Ionuţ Pleş, Pr. Dr. Valeriu Vana, Pr. Florin Tocaci, paroh în Bozânta Mică, Pr. Gheorghe Albiciuc, pensionar, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Arhid. Prof. Drd. Daniel Farcaş și Diac. Vlad Nechita.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.
Bogatul cuvânt de învăţătură rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a făcut referire la pericopa evanghelică a celei de XXVIII-a duminici de după Sfintele Rusalii, când aminteşte de pilda celor poftiţi la cină.
„Până la praznicul Naşterii Domnului mai sunt două săptămâni, iar astăzi am slujit la sfânta noastră catedrală, pentru ca să ne bucurăm de atmosfera colindelor şi de prezenţa credincioşilor care răspund chemării Domnului de a veni la ospăţul cel duhovnicesc, la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, pentru a primi Sfânta şi Dumnezeiasca Euharistie. Astăzi a fost despre ospăţul lui Dumnezeu, despre prânzul ceresc, despre bucuria de a prânzi împreună cu Dumnezeu în Împărăţia Cerurilor, iar chemarea Bisericii, prin glasul Evangheliei de astăzi, este ca, atunci când Dumnezeu ne cheamă, să-I răspundem, să nu existe pretexte şi să nu existe motive în viaţa noastră pentru care nu I-am răspunde lui Hristos, deoarece o chemare însemnează o mare onoare.
Cei privilegiaţi sunt cei chemaţi sau cei chemaţi sunt privilegiaţi. Dacă nu răspundem noi chemării lui Dumnezeu, se vor găsi alţii care să-i răspundă de îndată. Aşa că, bucurându-ne de invitaţia lui Dumnezeu de a intra la cina Fiului de Împărat, la ospăţul cel duhovnicesc, la rându-ne să facem bucuria altora. Este vremea postului şi noi să odihnim pe cei care n-au odihnă sau care nu se pot odihni, să-i hrănim pe cei ce au nevoie de pâine şi de hrană, care au foamete şi sete după Dumnezeu, pentru că aceasta este cea mai mare lipsă a omului contemporan: să-şi aline foamea şi setea de Dumnezeu. Să-i liniştim pe cei ce sunt tulburaţi, pentru că lumea este în mare tulburare, şi să-I mulţumim lui Dumnezeu şi să-L rugăm să ne dăruiască sărbători creştine şi sfinte de iarnă, Crăciun, Anul Nou şi Bobotează în pace şi linişte, aşa cum se vede că vor fi, pentru că în România creştină, Grădina Maicii Domnului, a scăzut rata de infectare şi suntem la nivelul cel mai jos de infecatre din toată Europa, ceea ce înseamnă că vom avea sărbători binecuvântate, care, de fapt, sunt darul lui Dumnezeu, răspunsul lui Dumnezeu la postul şi credinţa noastră şi la prezenţa noastră la Sfânta Liturghie în duminici şi sărbători”.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre ce fel de chemare vorbeşte Evanghelia, despre vedetismul zilelor noastre, gol pe dinăuntru, spre care aleargă o parte din societatea de azi.
„Când Mântuitorul vorbeşte că a trimis în lumea mare, la drum, pe uliţe, adică în societate, ca să-i cheme pe toţi la cină, înseamnă că Evanghelia lui Dumnezeu se adresează neamurilor. Poporul ales, în marea lui majoritate, L-a respins pe Hristos şi atunci Dumnezeu a hotărât ca neamurile celelalte să-L primească pe Hristos, Evanghelia, să se încreştineze şi să devină fiecare neam, la rândul lui, un nou popor ales al lui Dumnezeu.
Şi noi, românii, suntem neam ales şi nou popor ales al lui Dumnezeu în Duhul Evangheliei şi în botezul în numele Preasfintei Treimi, în care am fost botezaţi şi încreştinaţi. Şi, mai mult, n-a chemat doar neamurile toate, ci, dintre neamuri, a chemat şi pe cei mai umili, pe cei mai smeriţi, chiar şi pe cei mai nevrednici, pentru că Mântuitorul a zis că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Şi atunci S-a amestecat cu vameşii, cu păcătoşii, cu cerşetorii, cu cei blamaţi de societatea cvasiperfectă şi ipocrită. Şi atunci, ca şi astăzi, arătăm cu degetul, ca societate, spre alţii, fără să vedem bârna din ochiul nostru, vedem paiul.
Societăţile, în ansamblu, au avut un mare grad de ipocrizie, au influenţat şi au viciat personalitatea umană, cea după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. L-au deturnat pe om. Pentru că se creează obiceiuri, tradiţii, modă. Asta-i moda: să ne uităm la vedete, nu la cerşetori şi la sărmani, şi la bătrâni şi la bolnavi. Să ne uităm la vedete. Iar vedetele-s de plastic. Îs îmbrăcate cu sclipici. N-au valoare. Sunt goale pe dinăuntru vedetele. Asta-i moda. Şi asta ne prezintă televiziunea pe micul ecran, aşa se prezintă societatea. Totdeauna îi place fantasticul, magia.
Să nu spunem şi să nu folosiţi această expresie „magia Crăciunului”. Crăciunul nu-i magie. Crăciunul-i viaţă, îi adevăr, e realitate, nu-i magie. Să nu folosiţi cuvântul magia Crăciuniului. Acesta, magia, îi cuvânt păgân. Îi cuvânt roman, păgân. Crăciunul este realitate, nu-i magie. Hristos s-a întrupat. Este adevăr. Duhul Crăciunului, nu magia Crăciunului. Lumina sărbătorilor Crăciunului. Bucuria Crăciunului. Asta să vă întâmpine când facem urări. Deci, Mântuitorul transmite prin pericopa evanghelică că mântuitorul i-a chemat pe toţi. A venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut. Şi de aceea, cei care sunt chemaţi în al treilea rând sunt această categorie de oameni”.
Ierarhul a explicat, în continuare, ce trebuie să reţinem din Evanghelia de astăzi şi despre chemarea poporului român la cina încreştinării apostolice.
„Atunci când Dumnezeu ne transmite o chemare, trebuie să îi răspundem. Noi, românii, am răspuns, am îmbrăţişat Evanghelia de 2000 de ani. Când ne-a chemat Dumnezeu prin Sfântul Apostol Andrei, am răspuns. Ne-am încreştinat în fiinţa noastră. N-am fost încreştinaţi cu forţa. N-am fost încreştinaţi la dispoziţie. Ne-am încreştinat natural, din convingere. Suntem un popor cu nişte virtuţi speciale, deschişi către Dumnezeu. Doamne intră şi la noi! Şi I-am deschis uşa. Betleemul inimii. Şi a venit. Ne-am încreştinat. Suntem liturgici. Iubim Liturghia, iubim Biserica, iubim posturile, iubim sărbătorile, trăim în duhul sărbătorilor. Viaţa românilor se desfăşoară în duhul sărbătorilor. Sărbătorile sunt pentru noi hrană. Ne astâmpărăm foamea şi setea de Dumnezeu. Vine Crăciunul şi-l aşteptăm cu atât de mult drag şi ne pregătim. Simţim aerul copilăriei şi noi, cei care avem 50-60-70 de ani! Aşteptăm colindul. Aşteptăm sărbătorile. Ne pregătim. Ţinem post pentru aceasta.
Postul şi credinţa românilor a făcut ca harta României să fie acum verde. Infectarea este 1% şi tot în jurul nostru este roşu. Se închid ţările Europei. Noi nu suntem ieşiţi din Biserică în lume. Occidentul nu mai are aceste valori. Totul la ei este tratament ştiinţific. Totu-i medicament. Totul-i pe bază de vaccin. Sunt bune şi nu le respingem. Ştiinţa medicală este lăsată de Dumnezeu. Dar, iată, nu este minune? Şi încă o ştire de ultimă oră din presa englezească şi olandeză: românii sunt imunizaţi pe cale naturală în procent de 70%! Cel mai imunizat popor! Păi, nu-i minune? Toate împreună: iubirea, felul nostru de a fi, firea noastră, credinţa noastră, postul, rugăciunea, grija, poate, că suntem prudenţi, toate împreună ne-au adus în această situaţie. Ceilalţi au imunizat în mod ştiinţific. De ce n-au gradul de imunizare al românilor? Aici este Dumnezeu! Aici este Liturghia, împărtăşania, rugăciunea, credinţa. Fiinţa noastră întreagă este învăluită de miracol şi de Dumnezeu. Pentru tot ce ne-a dăruit Îi mulţumim lui Dumnezeu. Îi mulţumim pentru că ne dăruieşte sărbătorile”, a spus PS Iustin, informează Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.
