Pericopa evanghelică care se va citi mâine în cadrul Sfintei Liturghii face referire la vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor.
Totul pare relativ simplu. O persoană demonizată, posedată, nu se poate vindeca singură. Aceasta are nevoie de ajutorul celor din jur, însă nu de la oricine, ci din partea cuiva care are putere multă și înțelege starea sufletească și trupească. În cazul de față, Mântuitorul Iisus Hristos.
Dacă realizăm o transpunere de atunci în zilele noastre și dacă vom întoarce această oglindă a relatării evanghelice înspre noi, cu vremurile pe care le trăim, observăm faptul că diferențele nu sunt prea mari. Poate că nu sunt așa mulți demonizați în adevăratul sens al cuvântului, însă, se mai află printre noi, persoane întunecate care fac rău celor din jur; ele sunt ființe cu chip omenesc care sunt împotriva lui Dumnezeu, a Bisericii și a slujitorilor ei.
Singura instituție divino-umană vindecătoare și păstrătoare a adevărului este Biserica. Preotul este acel „cineva” care poate vindeca toate rănile trupești și sufletești care zdruncină din temelie umanitatea de forțele oculte ale întunericului. Trebuie doar să alergăm înspre slujitorii Domnului, înspre biserică, făcând abstracție de cei care caută să facă rău; putem trece prin mijlocul lor, dar fară vreun compromis, pentru că, vorba aceea românească „să te faci frate cu dracul până treci podul” nu este deloc adevărată. Trecem podul, dar ne mai lasă diavolul? Cu siguranță, nu! Este nevoie de multă credință pentru a depăși toate necazurile și împrejurările care ne cuprind din pricina celor vicleni!
Să ne întoarcem și noi, acasă, din prea multă viață lumească înspre biserică, ca și bărbatul din Evanghelie, și să spunem întotdeauna cu tărie cât de mult bine ne face nouă Dumnezeu în fiecare zi!
Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
