Tinerii de la „Esperando” se pregătesc de Paște - 4 ore în urmă
Presa Liberă este sărbătorita zilei de 20 aprilie - 5 ore în urmă
Biserica Ortodoxă îl celebrează pe Sfântul Teotim, Episcopul Tomisului - 5 ore în urmă
Artiști îndrăgiți vor susține un recital de pricesne la biserica din Fărcașa - 9 ore în urmă
Marian Condrat și Nicolae Traian David pun bazele unui parteneriat zonal pentru dezvoltarea unitară a turismului pe Valea Izei - 9 ore în urmă
Mihaela Ioana Trifoi din Sighetu Marmației, vicecampioană națională la șah - 9 ore în urmă
Anivesare specială: Vlad Grigore din Săliștea de Sus a împlinit 100 de ani - 10 ore în urmă
La biserica din Ciocotiș va avea loc cea de-a IX-a ediție a concertului de pricesne „Patimile Domnului” - 11 ore în urmă
Circul Internațional ajunge în Baia Mare; Se anunță aproape două săptămâni de spectacole extraordinare - 12 ore în urmă
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Aspecte despre viața unui copil; Cum acesta este proiectul perfect al lui Dumnezeu și în sinele lui are schița perfectă de evoluție personală - 13 ore în urmă
Arhid. Adrian Dobreanu: Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, un chip duhovnicesc al zilelor noastre
În fiecare an, la data de 5 august, cinstim pe Sfântul Ioan Iacob Românul de la Hozeva (1913-1960), unul dintre cei mai iubiți părinți ai zilelor noastre, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe Valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva.
Născut în satul Crăiniceni din județul Botoșani cu numele de botez „Ilie”, într-o familie de buni credincioși, a rămas orfan de mamă la șase luni de la naștere, rămânând în grija bunicii, Maria Iacob. Trei ani mai târziu, va pierde și pe tatăl său, iar șapte ani mai târziu, și pe bunica sa, rămânând astfel în grija unchiului său.
În anul 1933 intră ca viețuitor la Mănăstirea Neamț, iar la 8 aprilie 1936 este tuns în monahism, primind numele „Ioan”. În luna noiembrie a aceluiași an, va merge într-un pelerinaj în Țara Sfântă unde se va nevoi în obștea Mănăstirii „Sfântul Sava” de lângă Bethleem. În anul 1947 este hirotonit preot în Biserica Sfântului Mormânt, apoi numit egumen la schitul românesc de la Iordan. După cinci ani de ascultare se retrage în pustiul Hozeva unde se nevoiește opt ani în peștera „Sfânta Ana”.
La vârsta de 47 de ani, în anul 1960, se mută la Domnul, fiind înmormântat în peștera în care s-a nevoit. După 20 de ani, la 8 august 1980 s-a aflat întreg în mormânt. La 15 august ale aceluiași an, moaștele sale au fost duse la Mănăstirea „Sfântul Gheorghe Hozevitul”, unde se află în biserică alături de celelalte sfinte moaște.
În anul 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat, adică l-a trecut în rândul sfinților, cu data de prăznuire 5 august, ziua mutării sale în cereștile lăcașuri.
„Singurul lucru din lume
Este mântuirea mea,
Dacă eu nu văd de dânsa,
Cine altul va vedea?”
(fragment din „Paza sufletului”)
Bucură-te părinte Ioane, mult nevoitorule!
Arhid. Adrian Dobreanu