Cazul comisarului Alexandru Ionaș, fost polițist judiciar în cadrul IPJ Cluj și declarat „Polițistul Anului 2017”, a devenit unul dintre cele mai greu de înțeles episoade din instituțiile statului. Agent model, recunoscut pentru profesionalism, seriozitate și o carieră construită prin muncă și competență, Alexandru s-a trezit într-o situație absurdă. A fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate pentru simplul fapt că, în puținul său timp liber, cânta într-o formație de rock.
Pentru mulți, acest verdict a părut desprins dintr-un scenariu ilogic. Să sancționezi un polițist exemplar doar pentru că își exprimă o pasiune artistică în afara programului de lucru ridică o întrebare firească: cum poate o activitate culturală, desfășurată onest, să fie considerată incompatibilă cu statutul de ofițer, în condițiile în care nu afectează în niciun fel munca profesională?
Alexandru Ionaș nu era un agent problematic, nu era un nume controversat, nici o prezență mondenă. Era un ofițer tânăr, implicat, apreciat de colegi, un om care își onora uniforma și care, în același timp, își găsea refugiu în muzică, fără să ascundă acest lucru și fără să aibă vreo intenție de a profita de statutul său. Mai mult, există inclusiv situații în care își întrerupea concertele pentru a răspunde urgențelor din serviciu, un gest care spune multe despre dedicarea sa profesională.
Faptul că un polițist cu rezultate impecabile este împins spre demisie din cauza unei activități artistice necomerciale, desfășurate în mod transparent, ridică semne grave de întrebare privind coerența regulilor și modul în care instituțiile tratează oamenii valoroși. În loc să fie sprijiniți, încurajați și păstrați în sistem, profesioniștii ajung adesea să fie împinși afară de rigidități birocratice și de interpretări excesive ale legislației.
Acest episod reflectă o realitate tristă: în timp ce oamenii dedicați sunt criticați și sancționați pentru activități nevinovate, sistemul pierde, pe rând, polițiștii buni, exact pe cei care ar trebui susținuți. Când un ofițer exemplar ajunge să fie penalizat pentru că își trăiește o pasiune artistică, nu putem decât să ne întrebăm dacă nu cumva adevărata problemă este incapacitatea instituțiilor de a face diferența între un conflict real de interese și o simplă activitate personală, inofensivă.
Vasile Petrovan
