Hanul Țentea, fostul Han Pintea Viteazul, aflat în Pasul Gutâi, la peste 1.000 de metri altitudine, între Baia Mare și Sighetu Marmației, a fost scos recent la vânzare. Această decizie marchează o posibilă pierdere importantă pentru patrimoniul turistic și cultural al Maramureșului.
Un reper turistic timp de 55 de ani
Construit și inaugurat în 1970, Hanul Pintea Viteazul a apărut ca o necesitate imediată odată cu modernizarea Drumului Național 18, ruta esențială care străbate Munții Gutâi și face legătura dintre Maramureșul Voievodal și Baia Mare.
Încă din primele decenii de funcționare, hanul a devenit un punct strategic de popas pentru turiști, transportatori și excursioniști. Un ghid turistic al anilor ’80 menționa existența a 12 camere mobilate rustic, o sală de lectură, un restaurant cu preparate tradiționale și facilități pentru sporturile de iarnă.
Locația, chiar în inima naturii, la marginea pădurilor dese și a crestelor abrupte , a conferit hanului un farmec aparte. La doar câțiva kilometri distanță se află Stânca lui Pintea, un loc asociat cu legenda haiducului maramureșean Pintea Viteazul, celebru pentru curajul său în fața nemeșilor și pentru rezistența împotriva autorităților habsburgice.
Prin această legătură simbolică, hanul nu era doar un simplu loc de cazare, ci și un spațiu de întâlnire cu istoria și tradiția locurilor.
Transformarea într-un complex turistic modern
În anul 2018, hanul a fost achiziționat de familia Țentea, care a lansat un proiect ambițios de renovare și extindere, cu scopul de a readuce locul în prim-planul turismului maramureșean.
Lucrările de modernizare, începute în 2019 și finalizate în 2020, au presupus:
– restaurarea clădirilor vechi și extinderea construcțiilor;
– reamenajarea interioarelor în stil maramureșean reinterpretat contemporan;
– dotarea hanului cu 25 de camere moderne, cu băi proprii și vedere panoramică;
– amenajarea unui SPA complet (saună uscată, saună umedă, jacuzzi);
– crearea unei săli de evenimente cu o capacitate de 200 de persoane, destinată nunților, botezurilor și conferințelor;
– modernizarea restaurantului, care oferă 100 de locuri în interior și peste 80 de locuri pe terasele exterioare.
Complexul se întinde pe o suprafață construită de 2.450 mp, amplasată pe un teren generos de 2.900 mp.
Deși investiția a venit într-o perioadă dificilă – afectată de restricțiile pandemice – Hanul Țentea a reușit să-și păstreze specificul autentic, în paralel cu standardele unui turism modern de calitate.
Simbol cultural și centru de tradiții
Pe lângă oferta sa turistică, Hanul Țentea a fost implicat activ în promovarea tradițiilor locale. A găzduit:
– seri cu muzică populară maramureșeană live;
– degustări de preparate tradiționale;
– ateliere de meșteșuguri;
– evenimente de promovare a culturii haiducești și a legendei lui Pintea Viteazul.
Într-o regiune unde turismul rural și autenticitatea sunt atuuri majore, hanul a fost unul dintre punctele de întâlnire dintre trecut și prezent, între modernitate și memoria populară.
Situația actuală: o proprietate cu potențial, dar fără viitor clar
Anunțurile publicate recent pe site-urile de imobiliare arată că Hanul Țentea este scos la vânzare, cu un preț de listare de aproximativ 2,5 milioane de euro.
Oferta de vânzare include:
– întreaga clădire și terenul aferent;
– toate facilitățile moderne, complet funcționale;
– mobilierul și echipamentele necesare desfășurării activității turistice.
Motivul principal al vânzării nu a fost comunicat public, dar surse apropiate familiei menționează dificultăți de ordin economic și scăderea traficului turistic din zona Gutâi, în special în perioada post-pandemică.
Concluzie
Vânzarea Hanului Țentea ridică semne de întrebare privind viitorul turismului din Pasul Gutâi și păstrarea unor puncte istorice și culturale importante. Deși renovat și modernizat, hanul riscă să-și piardă identitatea sau, mai grav, să intre într-o perioadă de abandon dacă nu își găsește rapid un investitor dispus să-i continue povestea.
Între legendă, tradiție și incertitudini, Hanul Țentea, sau Hanul Pintea,rămâne un simbol al ospitalității maramureșene ,o punte între vechi și nou, care merită salvată.
Vasile Petrovan
