Magia Crăciunului, adusă pe scenă la Concertul caritabil din Tăuții Măgherăuș - 3 minute în urmă
14 decembrie – un an de la trecerea la cele veșnice a lui Mircea Diaconu - 1 oră în urmă
Prognoză meteo Maramureș – 14 decembrie 2025 - 2 ore în urmă
Înfrângere pentru Știința Explorări în ultimul meci oficial din acest an - 12 ore în urmă
Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 13 ore în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 14 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 14 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 15 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 16 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Ca pe vremea bunicilor: În Coruia s-a organizat clacă la sapă; Mălaiul a fost, de asemenea, semănat tradițional
Joi după-amiază, 30 mai, în Coruia a fost organizat un eveniment ca pe vremea bunicilor. Mai exact, o clacă la sapă „Pă Vârf, la holda Lenuțâ Petrii lu’ Ștefan de pă Dâmb”.
S-au adunat oameni faini și harnici, însă ploaia nu i-a lăsat să termine lucrul.
„Mălaiul a fost semănat cu calul așa cum se făcea odinioară, iar pentru a respecta întocmai tradiția am trecut pe la gospodăriile oamenilor harnici din sat, pe la cei mai în vârstă care ne-au învățat cum se aleg boabele de mălai, care boabe de pe cocian sunt bune și mai ales în ce perioadă trebuie semănat mălaiul.
«Se semăna când înflore rugu/stinu sau așe pă la Sfântu Gheorghe și nu după Constantin și Elena că acela mălai semănat după data asta nu se coace», ne zice badea Andraș (Andrei Avram, la aproape 80 de ani).
«Holdă mândră-am sămânat / Și-amu-i vreme de săpat / Mălaiu’ îi frumușel / Musai să merem la el. După ce lucru om găta / gazdă zâce că ne-a da: / de băut și de mâncat și poate a fi și de jucat».
A dat Dumnezeu roadă multă, iar joi, 30 mai, începând cu ora 16.00, ne-am adunat în clacă la sapă Pă Vârf, la holda Lenuțâ Petrii lu’ Ștefan de pă Dâmb.
Am săpat cu calul. În satul Coruia mai sunt foarte puțini cai. Mulțumim părintelui Augustin Homorodan și lui Ioan Țânță pentru că ei încă mai cresc cai în satul nostru.
Au fost prezente și fete, și feciori, tineri care iubesc tradiția și încă mai duc tradiția lucrului ca altădată. Din păcate, ploaia nu ne-a lăsat să terminăm”, declară etnologul Diana Denisa Țicală, coordonatoarea manifestării și fiică a satului.
Felicitări tuturor! Ne bucurăm că obiceiurile din străbuni sunt revitalizate!
Lavinia-Codruța HERMAN












