Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat deja în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848), muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.
Dealtfel, prin Raportul nr. 10 al comisarului de Vâlcea, D. Zăgănescu, acesta informa ministrul Trebilor din Lăuntru al Ţărilor Româneşti că la data de 29 iulie 1848 cetăţenii oraşului, adunaţi în grădina Zăvoiului de la poalele Capelei, au cântat pentru prima dată în mod oficial actualul imn naţional „Deşteaptă-te române!”. Alte surse arată că imnul ar fi fost cântat pentru prima dată la Brașov.
„Deşteaptă-te, române!” a fost de la acel moment cântecul care i-a însoţit pe români pe parcursul celor mai dificile momente ale istoriei: războiul de independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale.
Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în SUA., în interpretarea solistului Alexandru Pascu.
În anul 1910, fanfarele reunite ale Batalionului 2 Pionieri din București și Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului.
După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise. Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române !”.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, în acest fel oamenii manifestându-și repulsia față de imnul „Trei culori…”, adoptat de comuniști
„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.
Ziua Imnului Naţional al României – 29 iulie – a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.
Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.
În 29 iulie, în capitală şi în municipiile-reşedinţă de judeţ trebuie organizate ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană. Ceea ce s-a și petrecut astăzi și în Baia Mare.
