Comunicatul emis de Centrul de Cercetare pentru Materiale Macromoleculare și Membrane (CCMMM) SA nu este doar o simplă luare de poziție instituțională. În esență, el reprezintă o ofertă tehnică clară, fundamentată științific, adresată autorităților responsabile de infrastructura rutieră din România. Iar în contextul actual, în care drumurile proaspăt reabilitate ajung să necesite reparații la scurt timp după finalizarea lucrărilor, mesajul devine cu atât mai relevant.
CCMMM SA este un centru de cercetare cu peste 30 de ani de experiență în domeniul materialelor pentru infrastructură rutieră. Nu vorbim despre o firmă de execuție care caută contracte, ci despre o entitate specializată în dezvoltarea și validarea de soluții tehnice. Instituția promovează două norme tehnice esențiale (AND 568-2002 și AND 569-2002), care vizează mixturi asfaltice armate cu fibre și mixturi asfaltice cu bitum modificat, soluții concepute pentru a crește durabilitatea drumurilor. Comunicatul este semnat de Marin Radu, director general al instituției, ceea ce conferă documentului un caracter oficial și asumat.
Pe de altă parte, entitățile cărora li se adresează direct acest apel sunt autoritățile publice centrale și locale, administratorii de drumuri, proiectanții și companiile de execuție. Cu alte cuvinte, toți cei implicați în lanțul decizional și operațional al infrastructurii rutiere, și care știu că România se confruntă de ani de zile cu lucrări de asfaltare care rezistă puțin peste primul ciclu de îngheț-dezgheț, cu gropi apărute la câteva luni după inaugurare, fisuri în sezonul cald, restricții de circulație la scurt timp după modernizare.
Comunicatul subliniază că normele promovate acum au fost validate prin proiecte pilot și tronsoane experimentale care au demonstrat durabilitate de peste 10 ani fără reparații. Dacă această afirmație este susținută tehnic și verificabil, atunci vorbim despre o schimbare de paradigmă, de la „reparăm des și ieftin” la „construim corect și rezistă mult”. Avantajele potențiale sunt evidente.
În sistemul actual, reparațiile repetate sunt deja o rutină administrativă. De aceea, o ofertă bazată pe norme tehnice validate și experiență de cercetare ar trebui analizată serios, nu ignorată. Problema nu pare să fie lipsa soluțiilor tehnice, ci implementarea lor. România nu duce lipsă de expertiză, dar, cel mai adesea, lipsește coerența decizională și asumarea unor standarde superioare pe termen lung.
Dacă există tehnologii și norme care pot garanta o durată de exploatare mult mai mare, refuzul sau amânarea implementării lor echivalează, indirect, cu acceptarea risipei. Astăzi, când presiunea pe buget este ridicată, iar infrastructura este esențială pentru dezvoltarea economică, continuarea practicilor care duc la degradări rapide pare greu de justificat.
În concluzie, comunicatul CCMMM SA nu este doar o declarație de presă, ci o invitație la responsabilitate tehnică și financiară. În fața realității actuale, cu lucrări care necesită reparații la scurt timp după finalizare, o ofertă fundamentată științific, validată în timp și prezentată transparent merită cel puțin o analiză instituțională serioasă.
Dacă există o soluție care poate transforma „banii aruncați” în investiții durabile, atunci adevărata întrebare nu este dacă ne-o permitem, ci dacă ne permitem să o ignorăm. Să sperăm că aud cei care au putere de decizie.
Vasile Petrovan
