Mănăstirea Săpânţa Peri a fost ridicată din iniţiativa preotului Grigore Luţai, parohul din Săpânţa, ca o cinstire şi prelungire a activităţii Mănăstirii din Peri, stavropighie a Patriarhiei Constantinopolului, distrusă în urmă cu câteva sute de ani, care se afla la doar câţiva kilometri peste Tisa, azi pe teritoriul Ucrainei. De aceea, mănăstirea se numeşte Săpânţa Peri, spre veşnică aducere aminte a mănăstirii care exista aici în secolul al XIV-lea, când Maramureşul era unul singur. Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul trei între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică Sf. Mihail din Cluj și e considerată cea mai înaltă biserică de lemn din lume.
Mănăstirea are hramul Înălţarea Sfintei Cruci. De hram, în prezenţa unei mari mulţimi de credincioşi, Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de PS Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. În cuvântul său de învăţătură, acesta a vorbit despre puterea Sfintei Cruci, care izvorăşte din jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
