Walter și Coralia Übelhart transformă Băiuțul în capitala silvoterapiei din Europa

În zilele de 29 și 30 mai 2026, comuna maramureșeană Băiuț devine, simbolic și concret, unul dintre cele mai importante puncte de întâlnire ale specialiștilor europeni în silvoterapie, găzduind Simpozionul Internațional de Terapie Forestieră, organizat în cadrul proiectului „Ruta Culturală a Lemnului”. Evenimentul reunește cercetători, profesori universitari, medici, biologi, experți în sănătate integrativă și promotori ai terapiilor bazate pe natură, într-un dialog amplu despre relația profundă dintre om și pădure.

Astăzi, când ritmul accelerat al vieții moderne produce dezechilibre emoționale, fizice și sociale tot mai vizibile, Băiuțul propune o întoarcere către esențial: pădurea ca spațiu de vindecare, regenerare și reconectare interioară. Nu întâmplător, organizatorii au ales drept motto al evenimentului expresia: „Health begins in the forest” – „Sănătatea începe în pădure”. Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Băiuț, WWF România și Johannes Banfi Hunyades Multicultural Association, într-un parteneriat care aduce împreună administrația locală, protecția mediului și dimensiunea culturală europeană a patrimoniului forestier. Pentru două zile, Băiuțul devine centrul silvoterapiei în Europa.

Participarea unor invitați internaționali de prim rang confirmă importanța simpozionului pe plan european. Printre oaspeții speciali se numără Alex Gesse din Spania și Prof. Dr. Kirsten McEwan din Anglia, considerați printre cei mai renumiți specialiști în silvoterapie din Europa. Prezența lor oferă evenimentului o dimensiune științifică și academică remarcabilă, consolidând poziția Maramureșului pe harta europeană a terapiilor naturale și a cercetării interdisciplinare dedicate sănătății prin natură.

Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc astăzi, 29 mai 2026, la Popas Pop Guesthouse din Strâmbu-Băiuț, județul Maramureș. Evenimentul a debutat cu alocuțiuni de bun venit susținute de Kristiana Loredana Bertoti, primarul comunei Băiuț, Mihaela Frățilă din partea WWF România și Walter Übelhart, reprezentant al Johannes Banfi Hunyades Multicultural Association.

Programul primei zile a fost construit ca o adevărată incursiune în universul terapiei forestiere și al medicinei integrative. Tema pădurilor virgine a deschis seria intervențiilor, prin prezentarea susținută de inginerul Radu Melu din partea WWF România, care a analizat caracteristicile, istoria, contextul global și specificul pădurilor locale. Într-o regiune precum Maramureșul, unde încă există ecosisteme forestiere de o valoare excepțională, discuția a căpătat nu doar relevanță ecologică, ci și identitară.

Biologul Walter Übelhart autorul volumului „101 minuni de la capătul lumii – Băiuț, Maramureș, România”, scrisă sub egida publicației noastre Direct MM, a prezentat apoi conceptul de terapie forestieră, explicând modul în care pădurea poate deveni un spațiu terapeutic real, capabil să influențeze pozitiv starea psihică și fiziologică a omului. În cadrul intervenției sale au fost abordate conexiunile dintre biodiversitate, liniștea naturală, stimulii senzoriali ai pădurii și procesele de regenerare umană.

O dimensiune medicală profundă a fost adusă în discuție de Prof. Univ. Dr. Gabriela Dogaru, prim-vicepreședinte al Asociației Române de Balneologie și reprezentantă a Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Tema sa – „Balneologie, recuperare medicală și terapia forestieră – o abordare integrativă” – care a deschis perspectiva unei medicine a viitorului, în care terapiile naturale completează și susțin medicina convențională.

Simpozionul a mers însă dincolo de granițele medicinei clasice. Profesorul universitar Dr. Fiz. Doru Ursuțiu, alături de Prof. Emeritus Dr. Ing. Cornel Samoilă, au propus o analiză fascinantă despre „Instrumente virtuale. Trecut, prezent și viitor (muzică și terapie forestieră)”, explorând modul în care sunetul, tehnologia și natura pot interacționa în procesele terapeutice moderne.

Profesorul Florin Munteanu, din cadrul Centrului pentru Studii Complexe din Brașov, a adus în prim-plan ideea pădurii ca „senzor viu”, o abordare care privește ecosistemul forestier nu doar ca pe un decor natural, ci ca pe un organism complex, capabil să influențeze subtil sănătatea umană.

După pauza de cafea, programul a continuat cu unele dintre cele mai așteptate intervenții internaționale. Alex Gesse, reprezentant al Forest Therapy Hub din Barcelona, care a vorbit despre „Peisajul global al terapiei forestiere: modelarea viitorului industriei sănătății bazate pe natură”. Prezentarea sa a evidențiat modul în care silvoterapia devine, în tot mai multe state europene, parte integrantă a strategiilor de sănătate publică și prevenție.

Prof. Dr. Kirsten McEwan, de la Universitatea din Derby, Anglia, a adus în atenție tema „Îmbăierea în pădure pentru boli cronice – Long Covid”, un subiect de maximă actualitate în contextul efectelor post-pandemice. Cercetările sale sunt considerate printre cele mai importante contribuții europene privind efectele contactului cu natura asupra sănătății mintale și recuperării fizice.

Dimensiunea neurofiziologică a terapiei forestiere a fost explorată de Dr. Miriam Reiner, din Israel, care a analizat efectul frecvențelor luminii ambientale asupra fiziologiei și cogniției umane, demonstrând că relația omului cu pădurea are implicații profunde inclusiv asupra activității cerebrale.

Un moment aparte l-a constituit studiul de caz privind longevitatea populației din Băiuț, prezentat de Dr. Coralia-Monica Übelhart. Analiza a propus o perspectivă originală asupra medicinei viitorului și a medicinei integrative, pornind de la specificul unei comunități montane unde natura, alimentația, ritmul vieții și relația cu mediul înconjurător par să contribuie la menținerea sănătății pe termen lung.

În încheierea primei zile, PhD Candidate Emil Canciu a prezentat tema „Starea sănătății din perspectiva complexității. Aplicații în terapia forestieră”, subliniind nevoia unei abordări multidisciplinare în înțelegerea sănătății umane.

Ziua se va încheia cu o cină festivă organizată la Popas Pop Guesthouse din Strâmbu-Băiuț, pe strada Principală nr. 255, într-un cadru menit să continue dialogul dintre participanți într-o atmosferă relaxată și autentic maramureșeană.

Mâine, a doua zi a simpozionului va muta accentul din zona teoretică în experiența directă a terapiei forestiere. Participanții se vor reuni dimineața pentru micul dejun, după care va avea loc înregistrarea și monitorizarea parametrilor fiziologici precum tensiunea arterială, oximetria pulsoximetrică și activitatea undelor cerebrale.

Elementul central al zilei îl va reprezenta sesiunea practică desfășurată în Pădurea seculară UNESCO „Pădurile Strâmbeștilor”, unde participanții vor experimenta direct terapia forestieră într-un cadru natural excepțional. Nu este vorba doar despre o simplă plimbare prin pădure, ci despre un proces ghidat de reconectare senzorială, atenție conștientă și interacțiune profundă cu mediul natural.

După experiența din pădure, participanții vor fi monitorizați din nou din punct de vedere fiziologic, pentru a observa impactul concret al terapiei forestiere asupra organismului. Acest element oferă simpozionului o componentă științifică solidă, bazată pe măsurători și date obiective.

Programul ve continua cu prânzul și cu sesiunea finală de concluzii și închiderea oficială a simpozionului.

Dincolo de caracterul academic și științific, evenimentul de la Băiuț transmite un mesaj profund despre relația dintre om și natură. Astăzi, când întreaga umanitate este dominată de tehnologie, stres și izolare urbană, pădurea revine în centrul reflecției asupra sănătății și echilibrului uman. Simpozionul demonstrează că terapiile bazate pe natură nu mai aparțin exclusiv sferei alternativului, ci devin parte a unui nou model european de înțelegere a sănătății. Cu pădurile sale vechi, cu liniștea munților și cu legătura ancestrală dintre comunități și natură, Maramureșul oferă cadrul ideal pentru o asemenea întâlnire. Iar Băiuțul, pentru aceste două zile, nu este doar o localitate din nordul României, ci un spațiu al dialogului internațional despre viitorul sănătății umane și despre puterea vindecătoare a pădurii.