Piața jocurilor online în 2026: principalele tendințe observate la nivel european - 5 ore în urmă
Vacanță cu mașina în Grecia? Ce trebuie să știți despre noile amenzi și reguli din 2026 - 8 ore în urmă
„Fabrica de eminescieni” și-a deschis porțile pentru elevii din Baia Mare - 9 ore în urmă
Charlie Ottley pregătește un nou film de promovare a Maramureșului - 10 ore în urmă
Tradiție și cultură la Zbor Hub Baia Mare: tinerii sunt invitați la atelierul „Ie românească: Motive tradiționale” - 10 ore în urmă
Minoră dispărută din Baia Sprie. Poliția solicită sprijinul populației - 10 ore în urmă
Clopoțelul a sunat din nou pentru absolvenții promoției 2016 ai Colegiului Economic „Nicolae Titulescu” Baia Mare - 11 ore în urmă
Succes răsunător pentru proiectul INTO THE MAP organizat de Interact Baia Mare și CS MRD Baia Mare - 11 ore în urmă
În această duminică: PS Iustin va sfinți altarul de vară și sala socială „Sfântul Stelian” din Parohia Făurești - 11 ore în urmă
Diplomă de excelență și proiecte editoriale la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 14 ore în urmă
PS Iustin: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil”
Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102 din 2015 și este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai.
Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mult mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.
Maramureșul este unul dintre cele mai frumoase locuri din România. În această zonă tradițiile și obiceiurile se păstează cu sfințenie din generație în generație, atât de cei mai în vârstă cât și de cei tineri până la coconi.
Îndemnul Preasfințitul Părinte Episcop Iustin:
„Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil. Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecționează prin muncă și genialitatea mamelor și bunicelor. Ele se roagă, doinesc și cântă în timp ce torc, țes, brodează și crează fiecare exemplar în parte. Astfel, costumul care rezulta în urma acestui „adevărat act artistic” este asemănător veșmintelor sfințite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos. Purtat în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie și la toate evenimentele importante ale comunității, constituie parte a identității maramureșeanului, care, înveșmântat în acest costum devine un om nobil.
Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al sau în ceea ce privește portul popular, încât reginele și principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase și valoroase ale româncelor. Este o datorie tot atât de sfântă, păstrarea și îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinței ortodoxe strămoșești. Ceea ce este credința pentru suflet ca haină a păstrării cu fidelitate a credinței strămoșești, este costumul popular pentru trup, înveșmântându-l și dăruindu-i unicitate și noblețe.
Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfințenie și să promovam și să purtam cu mândrie sfântă portul nostru popular din generație în generație și să-l lăsăm moștenire celor ce vin după noi ca o comoară unică și inestimabilă! Credința, limba, portul ,neamul și pământul strămoșesc sunt „moștenire sacră” și nu se abandonează, nu se înstrăinează și nu se vând niciodată!”
Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”.















