Elevii de la Școala Profesională Româno-Germană Vișeu de Sus au participat la o activitate de lectură biblică, dedicată Zilei Internaționale a Cititului Împreună - 28 minute în urmă
Rezultate remarcabile pentru șahiștii Aris Guo și Sofia Vălean ai Academiei de Șah Maramureș la Maratonul Șahistic Clujean - 53 minute în urmă
Locuri de muncă în Maramureș - 1 oră în urmă
Profesori și studenți protestează la București împotriva măsurilor de austeritate - 2 ore în urmă
Tată și fiică, uniți de aceeași uniformă la IPJ Maramureș - 2 ore în urmă
Dispută majoră între SUA și UE pe tema alegerilor din România și a „cenzurii online” - 3 ore în urmă
În Satu Nou de Jos se va construi Centrul de Îngrijiri Paliative „Sf. Pantelimon” - 3 ore în urmă
Starea drumurilor în Maramureș. Pietre căzute pe carosabil în Pasul Gutâi - 3 ore în urmă
Șezătoare săptămânală la Biblioteca Orășenească Borșa - 3 ore în urmă
Un Centru Respiro se va înființa în comuna Recea - 4 ore în urmă
Joia Mare, credințe și superstiții; „De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să fie gata”
E Joia Mare, iar cei de la Muzeul Satului Baia Mare ne arată cum se desfășurau pregătirile pentru Paști odinioră, dar și care sunt credințele și superstițiile legate de această zi.
Joia Mare – Joia Pătimirilor, Joia Neagră, Joimărița, Joimari
„La noi în sat, joi dimineața, să face slujbă și se sfințăște pasca și vinu pă care îl duce fiecare familie la biserică, într-o traistă.
Apoi, colo pă după-amiază se merge la cimitir, se aprind lumânări pă morminte, se fac slujbe și se dă de pomană. Cătră sară se merge la biserică, la Denia celor 12 Evanghelii. După slujba asta nu să mai trag clopotele la biserică până în Noaptea de Înviere, numa să bate toca. Și tăt de amu, femeile și bărbații care vreu, încep să țâie post negru până la Înviere.
De astăzi începem să facem și coptăturile pântru Paști, că deja curățănia trebe să fie gata. O samă de oameni vopsăsc ouăle pântru Paști de astăzi, c-apoi dau și păste morminte, alții numa vinerea, că atunci o fo răstignit Domnu Iisus pă cruce și s-o înroșit ouăle de la sângele Lui. Zâce că ouăle feștite joi ori vineri nu să strâcă așă ușor ca celelalte” (Lăpuș).
„Femeile începeu să pregătească pancovele, turta împunsă, cum să făce demult, astăzi fac tăt felu de prăjituri. Apoi care nu o apucat să gate până astăzi cu curățănia, mai puneu și ștergurile la icoane, mai așezau una alta pân casă, să șie cum trebe” (Suciu de Jos).
„Noi, aici, vopsâm ouăle cu coji de ceapă, de nuc și punem câteodată și coji de arin. Să fac tare mândru că mai punem și câte o frunză și acolo iesă modelu de culorea oului” (Giulești).
Credințe și superstiții din diferite zone etnografice:
În Joia Mare, în unele zone, se crede că are loc Nunta urzicilor, ceea ce însemna faptul că urzicile au înflorit și nu mai pot fi consumate. Ca substrat simbolic, interdicția amintește de Iisus care a fost bătut cu urzici în timp ce era pe cruce.
Femeile care nu au terminat de tors până acum sunt considerate leneșe și sunt pedepsite de către Joimăriță.
În anumite zone, se vopsesc și se încondeiază ouăle pentru Paști.
Ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Bătrânii țin post negru din Joia Mare până în Duminica Paștelui.
O datină caracteristică Joii Mari, considerată protectoarea morților, constă în aprinderea focurilor morților din uscăturile strânse din grădini și livezi. Se consideră că în această zi porțile iadului și ale raiului se deschid, iar sufletele morților se pot mântui, ajungând în rai. Focurile se aprind pentru ca morții să poată veni acasă să se odihnească și să se hrănească cu bucatele date pentru pomenirea lor. În acest sens, pe lângă foc se așază scaune, se pune pâine cu vin și se tămâiază, pentru ca morții să fie primiți cum se cuvine – informează Gabriela Filip, muzeograf.
Sursa foto – Muzeul Satului Baia Mare















