Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat un apel ferm către directorii companiilor naționale din sectorul energetic, solicitându-le să acționeze în instanță organizațiile non-guvernamentale (ONG) care, prin acțiuni de rea-credință, obstrucționează proiectele strategice ale României. Această inițiativă vine în contextul unei decizii recente din Statele Unite, unde un tribunal a obligat Greenpeace să plătească peste 660 de milioane de dolari pentru protestele împotriva construcției conductei Dakota Access.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja a subliniat că astfel de acțiuni legale ar putea deveni o practică și în România, având în vedere că numeroase proiecte energetice strategice, precum Neptun Deep și diverse hidrocentrale, au fost întârziate sau blocate din cauza proceselor intentate de anumite ONG-uri de mediu. El a pus sub semnul întrebării motivele acestor organizații, sugerând că acțiunile lor nu vizează neapărat protecția mediului, ci mai degrabă împiedicarea dezvoltării și a securității energetice a țării.
Ministrul a evidențiat investițiile semnificative ale României în sectorul hidroenergetic, menționând proiecte precum Răstolița, Surduc-Siriu, Cornetu-Avrig și Pașcani, care au fost sistate de ani de zile din cauza contestațiilor și proceselor inițiate de ONG-uri. Aceste investiții, care totalizează peste 4,63 miliarde de lei, ar fi adus un aport considerabil la capacitatea energetică a țării.
În concluzie, Burduja a subliniat necesitatea ca România să își protejeze interesele energetice și să nu mai tolereze acțiuni care pun în pericol securitatea și independența energetică a țării. El a afirmat că cei care încalcă legea trebuie să răspundă exemplar și că presiunile sau campaniile negative nu vor intimida autoritățile, ci le vor motiva să acționeze în interesul național.
Întrebarea finală rămâne: Când un ONG pierde în instanță, cine plătește prețul real?
Vasile Petrovan
Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.
