Biroul Electoral Central (BEC) a respins candidatura președintei SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, la alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată cu o majoritate de 10 voturi, în timp ce trei membri ai BEC au susținut admiterea candidaturii. Reacția senatoarei nu a întârziat să apară, aceasta anunțând că va contesta hotărârea la Curtea Constituțională a României (CCR) și că va depune plângeri penale împotriva celor implicați.
„V-am zis că o să o respingă. (…) Acesta este un stat stalinist”, a declarat Diana Șoșoacă într-un live pe Facebook, acuzând autoritățile că încearcă să o elimine din competiția electorală. Mai mult, aceasta a afirmat că va lua legătura cu Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind mândră că respingerea candidaturii sale îi crește notorietatea internațională.
Formațiunea AUR a reacționat prompt, considerând că decizia BEC reprezintă „o nouă lovitură dată democrației românești” și „o încălcare gravă a drepturilor și a libertăților fundamentale garantate de Constituție”. Într-o postare pe Facebook, AUR a susținut că sistemul politic încearcă să impună „un regim dictatorial” și că eliminarea unor competitori este un semn clar de netransparență electorală.
„Într-o democrație normală, orice român are dreptul constituțional de a candida și de a fi ales. Nicio instituție a statului nu poate lua acest drept, fără o motivare clară”, se arată în comunicatul formațiunii conduse de George Simion, a cărui candidatură a fost deja validată de BEC.
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura în stilul său caracteristic, purtând mănuși de box și afirmând că a fost aleasă președinte onorific al Federației de Box. Gestul său a fost însoțit de declarații incendiare: „Dacă nu voi fi lăsată să candidez și voi fi din nou oprită, praful și pulberea se va alege de alegerile lor și de sistemul lor.” În acest context, avocatul Dragomir Tomașeschi, fost membru SOS România, a depus o contestație împotriva candidaturii sale, sugerând un eventual control psihiatric.
În cele din urmă, BEC a decis să respingă candidatura. Decizia a fost motivată de lipsa unor criterii esențiale de validare a candidaturii, însă susținătorii senatoarei susțin că este vorba despre o eliminare politică.
Diana Șoșoacă a anunțat că va contesta hotărârea BEC la CCR. Cu declarații care oscilează între scenarii conspiraționiste, amenințări cu prăbușirea sistemului și apeluri telefonice imaginare la lideri mondiali, cazul Dianei Șoșoacă ridică o dilemă serioasă: unde se termină dreptul la liberă exprimare și unde începe responsabilitatea publică într-o cursă electorală?
Pe lângă respingerea candidaturii sale, scena politică a fost martora unei alte serii de declarații și gesturi controversate, care transformă scrutinul prezidențial într-un adevărat spectacol. În timp ce alți candidați își definitivează campania, Diana Șoșoacă își asumă rolul de „victimă a sistemului”, încercând să capitalizeze electoral pe baza scandalului.
Rămâne de văzut dacă Curtea Constituțională îi va da dreptate sau dacă va confirma decizia BEC. Cert este că, în România, politica nu încetează să ofere momente memorabile.
Vasile Petrovan
