Zeci de mașini trase pe dreapta. S-au dat amenzi și s-au reținut certificate de înmatriculare - 33 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Vina de mamă” – de la introiecție la auto-compasiune. Povara invizibilă a maternității - 35 minute în urmă
La Colegiul „Gheorghe Șincai” Baia Mare: Biologul și exploratorul Alexandru N. Stermin va susține conferința „Devenirea umană în relație cu natura” - 51 minute în urmă
Zi specială la Prislop: părintele Irineu Bârle își serbează ziua de naștere - 1 oră în urmă
Rânduiala Transcendenței (foileton 1) - 1 oră în urmă
A fost hramul Catedralei Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Sighetu Marmației - 1 oră în urmă
Noi controale la centre de colectare a deșeurilor - 2 ore în urmă
„De la hârtie la podium: inspirația origami în modă”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 4 ore în urmă
25 aprilie 2026: Ziua astronomiei la Planetariu Baia Mare - 4 ore în urmă
Filosoful Ciprian Mihali lansează cartea „Curajul de a sune NU. Forme ale supunerii voluntare” la Facultatea de Litere din Baia Mare - 5 ore în urmă
Horitoarea Floarea Ciuc din Breb a trecut la cele veșnice
A trecut la cele veșnice horitoarea Floarea Ciuc din Breb. Mai multe despre ea aflăm de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
„Am aflat cu tristețe vestea plecării la Ceruri a horitoarei Floarea Ciuc, din Breb.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș a înființat în 2004 Editura „Ethnologica”, care a debutat cu o lucrare bilingvă monumentală „Hori de femei din Breb”, „Learn to sing my mother said”, de Sanda Golopenția, prof. dr. la Univ. Brown din S.U.A.
Anul trecut, pentru proiectul de cercetare „Old New Villages”,din partea C.J.C.P. C.T. „Liviu Borlan” Maramureș, Corina Isabella Csiszár și Florin Avram au revenit în satul Breb, pe urmele horitoarelor cercetate între anii 78-79. Nu mică ne-a fost bucuria de a o găsi în viață după mai bine de 50 de ani de la acea cercetare, pe horitoarea Floarea Ciuc, care a fost un fel de vedetă a satului Breb, care încă mai horea așa „hâdă, bătrână și cu vocea nădușită de vreme”, cum îi plăcea ei să se descrie.
„Floarea din grădină” așa cum se lăuda bătrâna că o numesc „turiștile” (turiștii), a ținut morțiș să ne arate cu mândrie fotografiile realizate de către oamenii de cultură care i-au trecut pragul. De mică a înțeles profunzimea horilor. La câmp și în inima munților la stână, își putea da drumul la glas nestingherită. Mai apoi, a început să cânte când secera la holdă, apoi în șezători, urca pe lemne (ca pe scenă), „ca să mă audă Brebul”, ne zicea cu mândrie. Spre bătrânețe, a cântat și a făcut strigături și la nunți.
De Floarea Ciuc a auzit o lume întreagă, s-a simțit iubită și apreciată. O hore a Floarei Ciuc crea o imagine a dorului, o imagine a dealurilor, o imagine a vieții țăranului român de odinioară.
Floarea Ciuc și-a dres bine glasul, a îmbrăcat costumul popular de mireasă și dă spectacole nemaipomenite în Ceruri Printre îngeri!
Cum nu există nuntă fără plâns și moarte fără râs, vă prezentăm un interviu amuzant în amintirea Floarei Ciuc. Dumnezeu să o odihnească!”, scrie Corina Isabella Csiszár
Video: Florin Avram















