Propunerea S.O.S. România privind Unirea cu Republica Moldova a trecut tacit de Camera Deputaților - 7 ore în urmă
Exercițiu de simulare a unui incendiu la Penitenciarul Baia Mare - 8 ore în urmă
Concert Adi Istrate în Piața Cetății din Baia Mare - 8 ore în urmă
Premieră pentru Baia Mare: 1.500 de lampioane cu LED vor lumina cerul cu prilejul dialogului cultural româno-chinez - 9 ore în urmă
Ziua Iei a fost celebrată într-o notă festivă la Centrul CASPEV din Baia Mare - 9 ore în urmă
Dublă lansare de carte la Târgu Lăpuș: Vasile Tămâian propune o reflecție asupra istoriei și memoriei colective - 9 ore în urmă
Măsuri împotriva caniculei: Campania Direcției de Asistență Socială Baia Mare pentru protejarea cetățenilor - 9 ore în urmă
Copiii sunt invitați să participe la Școala de Vară de la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 10 ore în urmă
Sărbătoare la CS Ge-Baek Baia Mare: președintele Mihai Sura a devenit oficial antrenor - 10 ore în urmă
Sânzienele din Maramureș au dus magia tradițiilor românești până la Nisa - 10 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.
Sărbătoarea s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională: Mucenicii. În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin.
„Această sărbătoare solară și agrară ne trimite cu gândul atât la Anul Nou din antichitate, ce se sărbătorea la 1 martie, dar și la echinocțiul de primăvară. Cercetătorii au subliniat ca trăsătură a acestei sărbători ofrandele specifice. „Colacii de felurite forme, unele foarte vechi, precum cei în formă de opt, plăcintele, colăcuții numiți pupi, fac parte din categoria ofrandelor vegetariene consacrate unor zeități.
„Când se făcea claca demult, la o femeie la care i-o murit bărbatu’, mergeau oamenii s-o ajute cu carele şi femeia făcea patruzeci de plăcinte şi le dădea la tăţi bărbaţî să mănânce, de Patruzăci de Sfinţi”.
„Ne punea mămuca să facem patruzeci de mătănii pentru fiecare sfânt. Şi-a nost copil o făcut. Faceţi, dragu’ mamii, că asta nu-i rău s-o faci la tot sfântu’. Şi să făceau şi patruzeci de turte. Făcea câte o femeie bătrână, patruzeci de pancove. Ieşeam de la şcoală şi sta acolo lângă drum şi da la copii, la patruzeci de copii. Se dă aşa pântru tăt sfântu’, ca să te ajute” (Țara Lăpușului), scrie Corina Isabella Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Gabriel Motica















