Prognoza meteo Maramureș, duminică 6 septembrie 2026 - 6 minute în urmă
Freddie Mercury: Povestea din spatele unei legende - 12 ore în urmă
Prof. Ioana Baboșan, directorul Grădiniței cu Program Prelungit Târgu Lăpuș, finalistă națională la Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2026 - 14 ore în urmă
Studio Creație Artistică – Irina Doce își deschide porțile pentru noi talente. Înscrieri la cursurile de pictură și desen din Borșa și Vișeu de Sus - 15 ore în urmă
Trei copii din Baia Mare, pe podiumul internațional la aritmetică mentală - 15 ore în urmă
La început de an școlar, PS Părinte Iustin îndeamnă la rugăciune pentru elevi, profesori și părinți - 15 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Haina de nuntă – veșmânt lăuntric pentru întâlnirea cu Dumnezeu; Meditație la pilda nunții fiului de împărat - 16 ore în urmă
Raul Petrovan, reprezentant al Aeroclubului Baia Mare, locul 1 la prima probă a Campionatului Mondial de Acrobație cu Planorul - 16 ore în urmă
Dog Show 2026 se desfășoară în acest weekend la Tăuții-Măgherăuș - 18 ore în urmă
Iulia Vlad a câștigat Marele Premiu, iar Daniel Breban a obținut Premiul I la Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” 2026 - 19 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.
Sărbătoarea s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională: Mucenicii. În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin.
„Această sărbătoare solară și agrară ne trimite cu gândul atât la Anul Nou din antichitate, ce se sărbătorea la 1 martie, dar și la echinocțiul de primăvară. Cercetătorii au subliniat ca trăsătură a acestei sărbători ofrandele specifice. „Colacii de felurite forme, unele foarte vechi, precum cei în formă de opt, plăcintele, colăcuții numiți pupi, fac parte din categoria ofrandelor vegetariene consacrate unor zeități.
„Când se făcea claca demult, la o femeie la care i-o murit bărbatu’, mergeau oamenii s-o ajute cu carele şi femeia făcea patruzeci de plăcinte şi le dădea la tăţi bărbaţî să mănânce, de Patruzăci de Sfinţi”.
„Ne punea mămuca să facem patruzeci de mătănii pentru fiecare sfânt. Şi-a nost copil o făcut. Faceţi, dragu’ mamii, că asta nu-i rău s-o faci la tot sfântu’. Şi să făceau şi patruzeci de turte. Făcea câte o femeie bătrână, patruzeci de pancove. Ieşeam de la şcoală şi sta acolo lângă drum şi da la copii, la patruzeci de copii. Se dă aşa pântru tăt sfântu’, ca să te ajute” (Țara Lăpușului), scrie Corina Isabella Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Gabriel Motica





