Zeci de mașini trase pe dreapta. S-au dat amenzi și s-au reținut certificate de înmatriculare - 54 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Vina de mamă” – de la introiecție la auto-compasiune. Povara invizibilă a maternității - 56 minute în urmă
La Colegiul „Gheorghe Șincai” Baia Mare: Biologul și exploratorul Alexandru N. Stermin va susține conferința „Devenirea umană în relație cu natura” - 1 oră în urmă
Zi specială la Prislop: părintele Irineu Bârle își serbează ziua de naștere - 1 oră în urmă
Rânduiala Transcendenței (foileton 1) - 2 ore în urmă
A fost hramul Catedralei Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Noi controale la centre de colectare a deșeurilor - 2 ore în urmă
„De la hârtie la podium: inspirația origami în modă”, la Filiala Traian a Bibliotecii Județene - 4 ore în urmă
25 aprilie 2026: Ziua astronomiei la Planetariu Baia Mare - 4 ore în urmă
Filosoful Ciprian Mihali lansează cartea „Curajul de a sune NU. Forme ale supunerii voluntare” la Facultatea de Litere din Baia Mare - 5 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.
Sărbătoarea s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională: Mucenicii. În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin.
„Această sărbătoare solară și agrară ne trimite cu gândul atât la Anul Nou din antichitate, ce se sărbătorea la 1 martie, dar și la echinocțiul de primăvară. Cercetătorii au subliniat ca trăsătură a acestei sărbători ofrandele specifice. „Colacii de felurite forme, unele foarte vechi, precum cei în formă de opt, plăcintele, colăcuții numiți pupi, fac parte din categoria ofrandelor vegetariene consacrate unor zeități.
„Când se făcea claca demult, la o femeie la care i-o murit bărbatu’, mergeau oamenii s-o ajute cu carele şi femeia făcea patruzeci de plăcinte şi le dădea la tăţi bărbaţî să mănânce, de Patruzăci de Sfinţi”.
„Ne punea mămuca să facem patruzeci de mătănii pentru fiecare sfânt. Şi-a nost copil o făcut. Faceţi, dragu’ mamii, că asta nu-i rău s-o faci la tot sfântu’. Şi să făceau şi patruzeci de turte. Făcea câte o femeie bătrână, patruzeci de pancove. Ieşeam de la şcoală şi sta acolo lângă drum şi da la copii, la patruzeci de copii. Se dă aşa pântru tăt sfântu’, ca să te ajute” (Țara Lăpușului), scrie Corina Isabella Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Gabriel Motica















