Adi Hădean, băimăreanul care a dus gustul de acasă în toată România - 25 minute în urmă
Sărbătorile Zăpezii au adus distracție maximă la Izvoare Resort - 1 oră în urmă
Credință și solidaritate: Deți Iuga organizează două concerte caritabile de pricesne la Cluj-Napoca și Baia Mare - 2 ore în urmă
După mai bine de 50 de ani, oamenii se întorc spre Lună și nu e o poveste de film - 2 ore în urmă
Nota 1 pentru tema de acasă, sau cum schimbă AI regulile în școli - 4 ore în urmă
De ce tot mai multe țări aleg taxele mai mici - 5 ore în urmă
Carlos Alcaraz îl învinge pe Novak Djokovic și câștigă primul titlu la Australian Open - 5 ore în urmă
Lucrare pastorală, culturală și filantropică: Bilanțul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pe anul 2025 - 6 ore în urmă
Solidaritate prin artă la Târgu Lăpuș: Ateliere caritabile de confecționat mărțișoare pentru sprijinirea unui copil cu sindrom Down - 6 ore în urmă
Băimărenii cu dizabilități vor primi compensații de până la 500 de lei pentru plata impozitelor - 7 ore în urmă
Ia se sărbătorește internațional la data de 24 iunie
O iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în Ie”.Anul acesta, Ziua Internațională a Iei” se află la cel de-al 12 lea an. Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.
Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei. Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele). Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare. Aceste cămăși au fost transmise pe mai departe, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.
Lăcrimioara ZOTA















