Echipele românești și-au aflat adversarele din cupele europene. Cum mai stăm cu coeficientul UEFA - 5 ore în urmă
O jucătoare de la Fabrica de Campioni, la acțiunea de selecție pentru echipa națională U11 - 8 ore în urmă
Experiență internațională la Colonia Pictorilor din Baia Mare: studenți din Varșovia, inițiați în conducerea instituțiilor culturale - 9 ore în urmă
Grupa mijlocie a Ansamblului „Cercănelul” din Borșa, premiată la primul concurs - 10 ore în urmă
S-au tras la sorți grupele din faza regională a Cupei României - 10 ore în urmă
„Școala Naturii în Geoparcul Gutâi-Maramureș” a reunit elevi, profesori și voluntari în cadrul unei noi lecții de geologie pe Valea Bulzului și Cheile Dănești - 10 ore în urmă
75 de ani de la Rusaliile care au schimbat destinele a zeci de mii de români - 11 ore în urmă
Literomania omagiază memoria lui Marian Ilea: număr special dedicat operei și moștenirii sale literare - 11 ore în urmă
Campanie: „Cea mai mare notă pentru copilul tău este să fii alături de el!” - 11 ore în urmă
ACS Academia de Judo Baia Mare a adus acasă opt medalii obținute de sportivi la „Cupa Țara Oașului” - 11 ore în urmă
Într-o zi de 20 iunie se stingea din viață la Paris, Emil Cioran
Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911, la Rășinari şi s-a stins din viaţă pe 20 iunie 1995, la Paris. Cioran a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor ’90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretențioase și stupide”.
Emil Cioran a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori ai secolului al XX-lea. Afectat de Alzheimer, filosoful uitase cine este în ultimele zile ale vieţii sale şi reîncepuse să vorbească în limba română, după mai bine de 50 de ani. Într-o declarație care surprinde esența existenței sale, Cioran a afirmat: „Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac.” Pentru el, libertatea a fost esențială, refuzând să se supună rigorilor și obligațiilor impuse de o carieră tradițională. Această libertate i-a permis să exploreze adâncimile gândirii umane fără constrângeri, dedicându-și timpul lecturii și scrierii. A citit mult, dar numai ceea ce i-a plăcut, iar efortul său literar a fost răsplătit prin satisfacția de a rămâne fidel propriilor idei și gusturi. Cioran a fost adesea nemulțumit de propriile scrieri, dar a găsit în stilul său de viață o sursă de satisfacție: „Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm.” Această declarație subliniază dualitatea existenței sale – un critic nemilos al umanității și al sieși, dar și un om care a găsit bucurie în libertate.
Emil Cioran a lăsat în urmă o operă filosofică profund pesimistă și o viață trăită în libertate și conformitate cu propriile principii.
Astăzi, Emil Cioran este amintit nu doar pentru scrierile sale provocatoare, ci și pentru viața sa trăită în afara normelor. El rămâne o sursă de inspirație pentru toți cei care caută să-și trăiască viața în conformitate cu propriile principii, indiferent de costuri.
Lăcrimioara ZOTA















