„Culori pentru pace”: evenimentul care va marca, în acest an, împlinirea a 1460 de zile de la începutul războiului din Ucraina, la Sighetu Marmației - 44 minute în urmă
Comuna Ieud a obținut specializarea „Patrimoniu cultural material”, recunoscută la nivel național și internațional - 1 oră în urmă
Teatrul de Păpuși „Spiriduș” din Satu Mare a ajuns și la preșcolarii din comuna Fărcașa - 1 oră în urmă
Reconfirmare la nivel național: Antrenorul băimărean Dan Goron, reales Secretar General al Federației Române de Taekwon-Do ITF - 2 ore în urmă
Echipa EXOROS a Colegiului Tehnic „George Barițiu” Baia Mare a obținut locul II la competiția Meet the Techs 2026 - 2 ore în urmă
Opt ATV-uri noi pentru supravegherea frontierei montane au ajuns la ITPF Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
Cum a reușit Guvernul să piardă peste 140 de milioane de euro dintr-o taxă de 25 de lei - 2 ore în urmă
Peste 650 de sancțiuni, într-o săptămână, pentru șoferii care au depășit viteza legală - 2 ore în urmă
Victorie la scor de set de tenis pentru CS Minaur în al doilea amical al anului - 3 ore în urmă
Vișeu de Sus, repere istorice și atestări documentare - 5 ore în urmă
Într-o zi de 20 iunie se stingea din viață la Paris, Emil Cioran
Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911, la Rășinari şi s-a stins din viaţă pe 20 iunie 1995, la Paris. Cioran a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor ’90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretențioase și stupide”.
Emil Cioran a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori ai secolului al XX-lea. Afectat de Alzheimer, filosoful uitase cine este în ultimele zile ale vieţii sale şi reîncepuse să vorbească în limba română, după mai bine de 50 de ani. Într-o declarație care surprinde esența existenței sale, Cioran a afirmat: „Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac.” Pentru el, libertatea a fost esențială, refuzând să se supună rigorilor și obligațiilor impuse de o carieră tradițională. Această libertate i-a permis să exploreze adâncimile gândirii umane fără constrângeri, dedicându-și timpul lecturii și scrierii. A citit mult, dar numai ceea ce i-a plăcut, iar efortul său literar a fost răsplătit prin satisfacția de a rămâne fidel propriilor idei și gusturi. Cioran a fost adesea nemulțumit de propriile scrieri, dar a găsit în stilul său de viață o sursă de satisfacție: „Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm.” Această declarație subliniază dualitatea existenței sale – un critic nemilos al umanității și al sieși, dar și un om care a găsit bucurie în libertate.
Emil Cioran a lăsat în urmă o operă filosofică profund pesimistă și o viață trăită în libertate și conformitate cu propriile principii.
Astăzi, Emil Cioran este amintit nu doar pentru scrierile sale provocatoare, ci și pentru viața sa trăită în afara normelor. El rămâne o sursă de inspirație pentru toți cei care caută să-și trăiască viața în conformitate cu propriile principii, indiferent de costuri.
Lăcrimioara ZOTA















