La mulți ani, Iosif Boroș! - 7 minute în urmă
Solidaritate și generozitate în pragul Sărbătorilor Pascale: în Baia Mare se derulează Campania Națională de Colectă de Alimente- ediția a XIV-a - 35 minute în urmă
Clubul de poezie revine la Cărturești Baia Mare - 1 oră în urmă
Schitul „Buna Vestire” din Șomcuta Mare se pregătește de hram - 1 oră în urmă
Modificări în trafic în Baia Mare - 1 oră în urmă
Baia Sprie devine centrul artelor vizuale: Expoziție de anvergură a artiștilor plastici din Satu Mare - 2 ore în urmă
Schitul „Schimbarea la Față” Baia Mare va găzdui seara duhovnicească și conferința „Omul în era digitală: între control și dependență” - 2 ore în urmă
Patricia Moldovan, premiul II la Festivalul Național de Folclor „Trecui aseară prin codru” - 2 ore în urmă
Doi handbaliști de la Fabrica de Campioni, la Selecționata Seriilor - 2 ore în urmă
Se construiește sens giratoriu la Hideaga - 4 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.















