Ziua Internațională a Mediului marcată în aria protejată maramureșeană Creasta Cocoșului: O acțiune specială, pe munte, pentru iubitorii de frumos!
Activitate superbă a autorităților județene în aria protejată maramureșeană Creasta Cocoșului! În marea sărbătoare a Rusaliilor, se va face drumeție pe munte, iar cei care doresc sunt chemați să fie prezenți.
Luni, 5 iunie 2023, pentru a celebra Ziua Mondială a Mediului, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Societatea Geologică a României, Asociația EcoLogic și Clubul de Turism Creasta Cocoșului vă invită la o drumeție în aria naturală protejată Creasta Cocoșului.
Plecarea se va face la ora 09:00, din fața Sălii Sporturilor „Lascăr Pană”, cu un autobuz pus la dispoziție de către organizatori, iar pentru cei care doresc să vină cu mașina, pornirea pe traseu se va face la ora 09:30 de la Hanul din Pasul Gutâi. Toți cei interesați sunt rugați să vină echipați pentru un traseu pe munte, cu bocanci, haine adecvate, pelerină de ploaie și să aibă la ei o cantitate de apă suficientă și mâncare pentru prânz. Pentru a evita eventuale neplăceri cauzate de vreme, vă rugăm să urmăriți website-ul Muzeului de Mineralogie, în data de 4 iunie deoarece, dacă condițiile meteo vor fi nefavorabile, pentru data de 5 iunie, drumeția va fi reprogramată.
Arie protejată a Maramureșului
Creasta Cocoșului este o arie protejată de interes național care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunei Desești. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș și cea nord-vestică a Munților Gutâi (o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, ce aparțin de lanțul muntos al Carpaților Orientali) pe teritoriul sud-estic al satului Mara, la circa 30 km nord, față de orașele Baia Mare și Baia Sprie. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare.
Această rezervație este situată la o altitudine medie de 1200 m, punctul cel mai înalt al Crestei are 1450 m, fiind considerat vârful propriu zis. Este caracterizată printr-o grupare de stânci ascuțite cu o formă crenelată întinzându-se pe o lungime de 200 de m pe direcția NV – SE. Denumirea este dată de localnici datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creastă de cocoș. La baza Crestei se află o zonă cu aspect de podiș, denumită Poiana Boului.
Creasta Cocoșului este arie naturală cu o gamă diversificată de floră și faună, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc negru (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina) sau afin (Vaccinum myrtillus L.). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de drețe (Lysimachia nemorum), garofiță (Dianthus carthusianorum), gălbinele (Lysimachia punctata)[6], limba cucului (Botrichium lunaria)[7], crin de pădure (Lilium martagon), siminic (Antennaria dioica)[8], plămânărică (Pulmonaria officinalis), luceafăr (Scorzonera rosea)[9], brândușă de toamnă (Colchicum autumnale), ciuboțica cucului (Primula vernis), coada șoricelului (Achillea millefolium), țintaură (Centaurium umbellatum) sau păștiță (Anemone nemerosa). Fauna rezervației este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioară, lup cenușiu[10], mistreț, vulpe, râs, acvilă de munte, acvilă țipătoare mică, cristel de câmp, mierlă, sfrâncioc roșiatic, codobatură, bufniță, șopârla de munte, salamandră).
C.Ț.
