Hram la Mănăstirea Pietroasa-Borșa, de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul - 35 de minute în urmă
Opt locuri de muncă la Rona de Jos. Se caută îngrijitoare, bucătar, ajutor de bucătar, spălătoreasă și administrator - 4 ore în urmă
Aur pentru România la Amsterdam! Simona Radiș și Adriana Adam sunt campioane mondiale - 5 ore în urmă
Vom avea un pod nou peste râul Firiza, în zona Coloniei Topitorilor. Consiliul Local a aprobat indicatorii investiției - 5 ore în urmă
Daniel Breban aduce în Maramureș Trofeul Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc de la Mamaia 2026 - 6 ore în urmă
29 august 1958, s-a născut Michael Jackson „Regele muzicii pop” - 7 ore în urmă
29 august: Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, zi de post și rugăciune - 7 ore în urmă
Prognoza meteo Maramueș, sâmbătă 29 august 2026 - 8 ore în urmă
Donald Trump schimbă geografia Americii. După Lacul Ontario, vorbește despre Atlantic și Pacific - 19 ore în urmă
Baia Mare a pus în folosinţă 11,6 kilometri de piste pentru biciclete - 21 de ore în urmă
Aducere aminte: Lăutul, o practică veche de curățare a hainelor; Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort
Vremurile s-au schimbat mult. Acum purtăm haine moderne, avem mașini de spălat și totuși uneori ne plângem că ne e greu și că timpul nu ne ajunge.
Dar va mai aduceți aminte de lăutul hainelor? Aceasta era o practică veche de curățare. Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort. Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș (Maria Mirela Poduț) aflăm ce presupunea asta:
„Vara să spălau cioarecii și să uscau, pă când zine iarna să sie pregătiți, nu atunci să-i speli, nu-i punéi în ladă murdari. Să spălau acasă în covată cu sopon de casă și apoi la râu. Tătă lumea făcea sopon. Luai sodă caustică și avéi resturi cum tăiei porcu, îți rămâneau tot felu de resturi. Leșia gălbinește cioarecii, da soponu de casă nu” (de la Dăncuș Nița, din Ieud).
„Mai demult, pentru a albi hainele era sodă și săpun de casă. Să spăla în mai multe ape. Să puné de-amoi în toc pânza ca s-o aldești, să pune în toc cu cenușă din sobă. Tocu îi ca on ciubăr, nu prea înalt. Acolo să așeza pânza, tăt’e aieste de pânză. Punei cenușeriu care să țăsă din haldurile cele, ce rămânea mai dur și să punea cenușă pă cenușeri, pă deasupra să punea apă fierbinte. Să lăsa de-amoi de azi până mâine. Apoi să lăiéu cu maiu. Dădeai pă ele până le aldéi. Le limpezăi în mai multe ape. Merei la vale că acolo tare bine să putea limpezi. Ieșea din ele soda și cenușa” (de la Maria Șironca, din Finteușu Mare).
Foto: Gabriel Motica












