Patru adolescenți din Baia Mare propun o metodă modernă de învățare a istoriei - 7 minute în urmă
Un polițișt de frontieră din Maramureș a fost premiat de ministrul Afacerilor Interne - 8 minute în urmă
Mănăstirea Bârsana, în sărbătoare: Va avea loc Slujba de târnosire a Paraclisului de la demisolul bisericii - 2 ore în urmă
Unde liturghisesc ierarhii Maramureșului și Sătmarului în perioada 28 – 30 iunie - 4 ore în urmă
Caravana Filmelor TIFF se întoarce la Casa din Vale Breb - 4 ore în urmă
27 iunie 1953, s-a stins episcopul Ioan Suciu martir al credinței - 4 ore în urmă
Gravimetrul – proză de Marian Ilea (XIX) - 4 ore în urmă
Prognoză meteo pentru Maramureș, sâmbătă 27 iunie 2026 - 5 ore în urmă
„Târgul de Sânziene” din Târgu Lăpuș a adus în prim-plan tradiția și meșteșugurile Țării Lăpușului - 15 ore în urmă
Noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș va fi inaugurat marți, 30 iunie - 17 ore în urmă
Aducere aminte: Lăutul, o practică veche de curățare a hainelor; Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort
Vremurile s-au schimbat mult. Acum purtăm haine moderne, avem mașini de spălat și totuși uneori ne plângem că ne e greu și că timpul nu ne ajunge.
Dar va mai aduceți aminte de lăutul hainelor? Aceasta era o practică veche de curățare. Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort. Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș (Maria Mirela Poduț) aflăm ce presupunea asta:
„Vara să spălau cioarecii și să uscau, pă când zine iarna să sie pregătiți, nu atunci să-i speli, nu-i punéi în ladă murdari. Să spălau acasă în covată cu sopon de casă și apoi la râu. Tătă lumea făcea sopon. Luai sodă caustică și avéi resturi cum tăiei porcu, îți rămâneau tot felu de resturi. Leșia gălbinește cioarecii, da soponu de casă nu” (de la Dăncuș Nița, din Ieud).
„Mai demult, pentru a albi hainele era sodă și săpun de casă. Să spăla în mai multe ape. Să puné de-amoi în toc pânza ca s-o aldești, să pune în toc cu cenușă din sobă. Tocu îi ca on ciubăr, nu prea înalt. Acolo să așeza pânza, tăt’e aieste de pânză. Punei cenușeriu care să țăsă din haldurile cele, ce rămânea mai dur și să punea cenușă pă cenușeri, pă deasupra să punea apă fierbinte. Să lăsa de-amoi de azi până mâine. Apoi să lăiéu cu maiu. Dădeai pă ele până le aldéi. Le limpezăi în mai multe ape. Merei la vale că acolo tare bine să putea limpezi. Ieșea din ele soda și cenușa” (de la Maria Șironca, din Finteușu Mare).
Foto: Gabriel Motica













