Final de sezon pentru junioarele 3 de la CS Marta - 13 minute în urmă
Cum începea legenda Nadiei: cinci medalii la Europenele din 1975 - 14 minute în urmă
Încă o înfrângere pentru ACS Fotbal Feminin Baia Mare - 2 ore în urmă
Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit în mijlocul credincioșilor Parohiei Ortodoxe Cătălina-Coltău - 2 ore în urmă
Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare, din nou pe podium! Elevii de gimnaziu au obținut premii la Concursul Interjudețean „Gramatica- știința vorbirii, Matematica- știința gândirii” - 3 ore în urmă
Parada Absolvenților 2026: absolvenții băimăreni sunt invitați să își aleagă artiștii favoriți în cadrul festivității - 4 ore în urmă
Amenzi de peste 15.000 de lei plus permise și certificate de înmatriculare reținute - 5 ore în urmă
Expoziția aniversară „Arta băimăreană 130 (1896-2026)” va fi vernisată la Muzeul Județean de Artă din Baia Mare - 5 ore în urmă
Echipa de fotbal feminin a Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” Baia Mare s-a calificat la etapa națională a Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar - 7 ore în urmă
Elevi de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș, calificați în finala Concursului Internațional de Securitate Cibernetică - 8 ore în urmă
Vasile Borodi din Sârbi confecționează clopuri de aproximativ 42 de ani; „Pentru un clop de paie un om trebuie să muncească o săptămână” (FOTO)
Pe vremuri, în casa fiecărui moroșan exista un cui în care își agăța clopul la finalul fiecărei zile sau atunci când se așeza la masă. Acum, bărbații nu mai poartă clopuri ca odinioară, însă trebuie să recunoaștem că le stă foarte bine celor care poartă.
Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș (Maria Mirela Poduț) aflăm câteva lucruri despre confecționarea clopurilor, dar și despre Vasile Borodi din Sârbi care face asta de aproximativ 42 de ani.
„Am învățat de la on vecin de-a mneu, Dealog Ion. El o făcut prima dată opinci și apoi s-a profilat pe clopuri. O fo primu’ clopari din Sârbi, Raiuʼ, așă i-o zâs tătă lumea în sat. Mie îmi zice Dumitraș, după părinți.
Materia primă o iau de la Covasna. Mai demult luam de la Cisnădioara. Se făcea cu împletitură de paie. Acuma mai știu o sângură femeie din Cisnădioara care împletește, astea tinere nicidecum. Aici în sat nu mai împletește nimeț. Mai era pân Breb unu, Bozai, daț o murit, ăla mai împletea. Demult îmi aducea foarte multă lume împletituri, din Breb și din sat. Iară din Budești o foț mulți care împleteau, a lui Greangu, a lui Onciu, băieții lui împleteu. Din paie de grâu se făcea. Astea de amuț îs din material de plop. Împletitura se face în șapte. Cel din plop îi din 3.
Clopuț din paie e mai rezistent că se mai poate înnoi, din plop niciodată. Pentru un clop de paie on om trebuie să muncească o săptămână. Eu mai fac și de paie, de acolo de la Cisnădioara mai fac rost de materie primă. Oamenii vor acuma mai mult din astea de paie. Îl poartă on an, îl țâpă și cumpără altuț decât să ieie unuț mai scump. Prima dată se calcă împletitura cu călcătorul. Daț mai demult nu era călcător. Cum o luat paiu, l-o împletit în șapte și l-o cusut cu mâna, cu ac și ață. Apoi mă pun la mașina de cusut și încep să cos clopul. Se face fundul clopului, apoi vine titia unde se pune panglica și se gată cu pana clopului. Mașina asta-i mai deosebită decât cele la care se coase material, nu are bobină. După ce e gata cusut, înfoc presa. Când îi înfocată, bag clopu la presat și arată mult mai bine. La urmă se pune cipca sau panglica. Mai demult se punea șânor. Meseria nu-i gré, numa trebe să ai plăcere și bunăvoință. E o meserie curată”, povestește Vasile Borodi din Sârbi.
📷 Marius Marian
















