Gemenele folclorului maramureșean, Suzana și Daciana Vlad, lansează cartea de colorat „Viața la țară”, un mărțișor dedicat copiilor - 1 minut în urmă
Nou partid pe scena politică: „România Românilor” a primit personalitate juridică - 17 minute în urmă
Primăria din Mireșu Mare a inițiat procesul de modernizare a Căminului Cultural - 35 minute în urmă
Lia Ciutac va participa la Festivalul Internațional „Italy’s Hope” din Bologna - 1 oră în urmă
Doi „zimbri”, în lotul lărgit al României pentru fazele finale ale Rugby Europe Championship - 2 ore în urmă
Educație prin mișcare: Cursurile de schi, o experiență de neuitat pentru copiii din Fărcașa - 2 ore în urmă
3 martie 1940, s-a născut rapsodul popular maramureșean Ștefan Petreuș - 3 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș, marți 3 martie 2026 - 3 ore în urmă
Prof. univ. dr. emerit Petru Dunca, interviu cu profesorul coreean Jeong O Park - 13 ore în urmă
Întâlnire cu iSilent în Baia Mare - 13 ore în urmă
Aducere aminte: În Lăpuș, urcatul orilor în munte avea loc și iarna; „Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii”
În Lăpuș urcatul în munte al oilor se practica și iarna. Cu ajutotul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm cum era atunci.
„Patru, cinci persoane cu oi mai multe, să aduna și merea în munte. Să făcea staol de iarnă, din nuiele. Se îngrădea, se făcea colibă de lobde, așa-i zicea. Se puneau mai mulți pari și se punea lut peste ei. Și lângă se făcea staoluʼ și avea acces
din staol în colibă și invers, în caz că venea ursul sau lupul.
Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii. Săra cânii să băgau în staol, nu să lasau afară. Povestește lumea din bătrâni că acolo venea Fata Pădurii. Că rămânea singur câte un cioban la oi acolo sus. Stătea singur acolo cu săptămânile, ducea fărină, ducea brânză, ducea tocană, nu ducea pită pă atunci. Mânca tocană cu brânză, lapte, lapte acru” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 26 – 27).
Foto: Mihai Ian Nedelcu













