Extinderea iluminatului public din Bozânta Mare a fost finalizată; Noi corpuri LED pentru mai multă siguranță - 36 minute în urmă
Poliția de Frontieră anunță exerciții de tragere în Poligonul Vad - 36 minute în urmă
COD GALBEN DE CANICULĂ în Maramureș și mare parte din țară - 1 oră în urmă
În prag de Sânziene: Zeci de elevi din Tecuci au luat parte la atelierele Școlii Rădăcinilor Străbune - 3 ore în urmă
O nouă reușită în cadrul Academiei Minaur Baia Mare: Bledea Iulia a devenit antrenor licențiat, consolidându-și activitatea în pregătirea copiilor. - 4 ore în urmă
Canibalism în Ungaria: brancardierul a recunoscut că a colectat și consumat rămășițe umane - 4 ore în urmă
Semnal de alarmă: Nu lăsați copiii singuri în autoturism în perioadele cu temperaturi ridicate! - 5 ore în urmă
A murit Vasile Deac „Moșu”, fost primar al comunei Bogdan Vodă - 5 ore în urmă
Se împlinesc 8 ani de la hirotonia Preasfințitului Părinte Timotei Sătmăreanul în demnitatea de Arhiereu-vicar - 6 ore în urmă
Obiceuri, credințe, tradiții și superstiții de Sânziene - 6 ore în urmă
Aducere aminte: În Lăpuș, urcatul orilor în munte avea loc și iarna; „Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii”
În Lăpuș urcatul în munte al oilor se practica și iarna. Cu ajutotul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm cum era atunci.
„Patru, cinci persoane cu oi mai multe, să aduna și merea în munte. Să făcea staol de iarnă, din nuiele. Se îngrădea, se făcea colibă de lobde, așa-i zicea. Se puneau mai mulți pari și se punea lut peste ei. Și lângă se făcea staoluʼ și avea acces
din staol în colibă și invers, în caz că venea ursul sau lupul.
Staoluʼ de iarnă se făcea înalt tare, ca să nu poată sări lupii. Săra cânii să băgau în staol, nu să lasau afară. Povestește lumea din bătrâni că acolo venea Fata Pădurii. Că rămânea singur câte un cioban la oi acolo sus. Stătea singur acolo cu săptămânile, ducea fărină, ducea brânză, ducea tocană, nu ducea pită pă atunci. Mânca tocană cu brânză, lapte, lapte acru” (Colecția Corina Isabella Csiszár, Memoria Ethnologica, Nr. 26 – 27).
Foto: Mihai Ian Nedelcu















