Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș anunță care sunt exponatele săptămânii – capul unei statuete din lut și Penticostarion. Acestea se pot vizita până duminică, 23 mai.
Capul de statuetă (nr. inv. 20058, L= 9 cm) este confecţionat din lut fin, pe partea exterioară şi în câteva locuri de pe partea interioară păstrându-se urme de vopsea albă. Coafura este reprezentată prin benzi care coboară vertical pe frunte şi oblic pe ceafă, terminându-se la spate într-un coc, cele două zone fiind separate printr-o despicătură. Coroana, puternic ridicată, prezintă la intervale egale mici alveole; partea centrală a urechilor este perforată. Pe partea păstrată, spre baza gâtului în zona posterioară, se poate distinge începutul unei rochii, ceea ce arată că nu este vorba despre un bust. Este capul unei statuete feminine grecești (de Tanagra) menționat în inventarul 1898-1903, nr. 19, provenind din colecția lui S. Teleki și care se presupune că a fost adus de la Pompei.
Această piesă aparţinând coroplasticii de factură alexandrină, legată de arta elenistică cu influenţe locale egiptene, a fost răspândită pe o arie foarte vastă, una dintre zonele de răspândire fiind Italia Meridională, de unde e posibil să provină și piesa noastră. O analogie bună găsim la o statuetă publicată de P. Eberhard, reprezentând o divinitate legată de cultul morţii sau a unui oficiante a acestui cult (locul de descoperire este necunoscut). Și în cazul acestei statuete s-au păstrat urmele unei vopsele albe care conține calcar. Acest tip de statuete aparţin tipologiei de origine alexandrină și sunt prezente pe o arie vastă din Imperiul Roman, inclusiv în Dacia.
Penticostarion, Blaj, 1768. După calendarul Bisericii Ortodoxe și a Bisericii Greco-Catolice, anul bisericesc începe la 1 septembrie și se termină la 31 august. Având în centru sărbătoarea Sfintelor Paști, anul bisericesc (sau liturgic) este împărțit în trei mari perioade: perioada Triodului (prepascală), perioada Penticostarului (pascală) și perioada Octoihului (postpascală). Perioada Penticostarului este cuprinsă între Duminica Învierii (Paștile) și Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile).
Exponatul acestei săptămâni este un Penticostarion, imprimat în Tipografia Mănăstirii Bunei Vestiri din Blaj, în anul 1768, în timpul împărătesei Maria Terezia. Lucrarea a apărut în limba română cu caractere chirilice, fiind folosită în oficierea serviciului divin.
Titlul este încadrat într-o gravură de mari dimensiuni cu compartimente, realizată de „Petru Papavici tipografu Râmnicianu”. Foaia de titlu prezintă o compoziție arhitecturală, cu coloane drepte susţinute de un postament, unite în partea de sus cu un fronton care închide în sine scena Iisus Hristos Pantocrator. Coloanele sunt casetate, iar în cele opt spaţii delimitate sunt reprezentaţi opt sfinţi. În partea de jos este reprezentată scena Bunei Vestiri, iar în colţuri sunt simbolurile celor patru evanghelişti. Pe verso-ul foii de titlu este o gravură cu scena Bunei Vestiri.
Pe a doua filă nenumerotată se află prefaţa cărții. Pe prima filă numerotată, ca frontispiciu, este reprezentată scena Învierii Mântuitorului.
Ornamentica lucrării este deosebită, conținând gravuri, frontispicii, iniţiale ornate şi viniete decorate cu motive florale.
Exemplarul expus, după cum reiese din însemnările marginale, provine din localitatea Strâmbu Băiuţ. Paginația este completă, având 2 file nenumerotate și 202 file numerotate. Textul este tipărit cu negru și roșu, dispus pe două coloane (cu 39 rânduri pe coloană).
