Suntem fericiți atunci când suntem în armonie cu noi înșine. Această fericire poate să fie completată de factorii externi, anumite dorințe, obiective îndeplinite, dar adevărata fericire o simțim conștient, uneori ofensiv, alteori defensiv, atunci când ea creează cauzalitatea și efectele necesare producerii acelor energii misterioase, ce conduc spre o viață emoțională de descoperire a sinelui, autocontrol, iubirea de sine și de semeni, mereu într-o călătorie de explorare intrinsecă.
A fi părinte este fracțiunea cea mai mare a acestei fericiri sau pentru unii dintre noi chiar întregul. Calitatea de părinte schimbă priorități, obiective, direcții, creează alte sensuri, investiții, valori și emoții care au ca centru de interes copilul. El este o proiecție a noastră, pe care o privim cu dragoste, curiozitate și interes, deoarece e oglinda noastră, în care ne descoperim uneori pe noi înșine, cu ce este demn de remarcat sau de retușat. Atunci începe transformarea. Aceasta începe cu acoperirea nevoilor de bază, apoi continuă cu cele bazate pe senzații, percepții și începe să se concretizeze când operăm cognitiv, afectiv și volitiv. A opera cognitiv, afectiv și volitiv presupune a acoperi nevoile unui copil în ceea ce privește antrenarea funcțiilor psihice care realizează cunoașterea, apoi afectivitatea, prin emoții, stări de spirit, dar și procesele mintale asociate cu voința internă și externă, acțiunile și comportamentele generate de acestea.
Învățăm să fim părinți din mers. E ca și cum ai păși într-o uzină complexă și începi să îi descoperi și să îi înțelegi mecanismele, pentru ca apoi să poți opera cu ele. A fi părinte înseamnă a experimenta o altfel de iubire, izvorâtă din iubirea divină. Această iubire nu are termen de comparație. Dacă îți propui să devii un părinte de calitate, e bine să te înarmezi cu iubire, răbdare, să te informezi, să comunici eficient, să fii implicat continuu, pentru că e cea mai frumoasă și onorantă menire de care ne putem bucura în această viață.
E o cursă în care concurăm mereu și copilul ne așteaptă la linia de sosire. Doar de noi depinde ce fel de modele dorim să fim pentru copil în această cursă.
Imaginați-vă! Copilul vă așteaptă de fiecare dată cu dragoste și cu mândrie lângă linia de sosire. Să fiți printre cei care rup panglica și luați-vă în brațe copilul, care așteaptă mereu să fiți campionul lui!
Consilier de dezvoltare personală,
Prof. Ana Mirela Crâncău
Desenul este realizat de eleva Daria Pop
