Juniorii 3 de la AH Minaur au jucat un meci cu părinții - 13 minute în urmă
Alertă pe traseele din Munții Gutâi: doi turiști salvați după întâlnirea cu doi pui de urs - 15 minute în urmă
Tractoare la Bruxelles și negocieri în culise: miza uriașă a acordului UE–Mercosur - 58 minute în urmă
Este posibil astăzi Umanismul? (foileton 4) - 2 ore în urmă
În Urmeniș se organizează concertul „Noi umblăm și colindăm” - 2 ore în urmă
Suporterii naționalei au votat Golul Anului 2025 - 2 ore în urmă
Mircea Coșea, economist și profesor de renume, a murit la 83 de ani - 3 ore în urmă
Colindători în uniformă - 4 ore în urmă
Maternitatea Spitalului Județean „Dr Constantin Opriș” Baia Mare, acreditată în Categoria III A - 5 ore în urmă
Prognoza meteo Maramureș – 19 decembrie 2025 - 6 ore în urmă
Costumul popular, mândria maramureșeanului
Cine a străbătut satele maramureșene într-o zi de sărbătoare a avut privilegiul să-și bucure privirea cu un spectacol de culoare vestimentară. Puține mai sunt regiunile din țară care au păstrat această tradiție, din generație în generație.
În Maramureș, portul popular poartă amprenta autenticității și a unui stil normal de viață.
Costumul se remarcă prin eleganță și unicitate.
Costumul femeiesc este compus dintr-o basma înflorată (neagră, la femeile mai în vârstă), cămașă cu decolteu dreptunghiular, cu mâneci trei sferturi, poale peste care se îmbracă două zadii, un pieptar și guba din lână albă. Accesoriile folosite sunt: „zgardele scumpe” (mărgele de corali) sau zgardanele (țesături din mărgele mici), care se poartă în jurul gâtului.
Portul bărbătesc este compus din cămașă albă, scurtă și cu mâneci largi, gatii (izmene) lungi, până la mijlocul gambei, pentru vară iar iarna, cioareci din lână albă ,chimir lat la brâu, lecric sau gubă.
Ca accesorii se folosesc clopul și straița țesută in culori vii.
Pentru maramureșeni, straiele de sărbătoare nu pot fi decât cele moștenite, chiar dacă unele piese vestimentare au suferit în timp unele adaptări. Cert este faptul că, toate piesele portului popular sunt făcute în casă. Au legătură cu acele culturi de in și cânepă, creșterea oilor, prelucrarea firelor și, în cele din urmă, țesutul pânzelor, croiul și brodarea.
Apoi intervine rolul meșterilor specializați în confecționarea cojoacelor, sumanelor, gubelor și opincilor.
Portul popular maramureșenesc rămâne ca un testament strămoșesc pe care fiecare generație îl respectă cu evlavie.
Lăcrimioara ZOTA
Foto: Ilie Tudorel
















