Sistemul sanitar din România intră într-o etapă importantă de reformă, după ce Ministerul Sănătății a anunțat schimbarea modului în care sunt finanțate și organizate spitalele. Măsura vizează o modificare de principiu: renunțarea la finanțarea bazată în principal pe numărul de paturi și trecerea la un sistem în care resursele sunt alocate în funcție de numărul de pacienți tratați și serviciile medicale efectiv realizate.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a explicat că noul model urmărește corectarea unor dezechilibre din sistem și orientarea finanțării către activitatea medicală reală. „Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat”, a declarat acesta, subliniind că spitalele care tratează mai mulți pacienți nu vor mai fi dezavantajate financiar. Potrivit Ministerului Sănătății, reforma este construită pe un pachet de trei ordine de ministru care vor modifica simultan finanțarea spitalelor, modul lor de organizare și criteriile de repartizare a paturilor la nivel județean. În esență, se urmărește o utilizare mai eficientă a resurselor și o adaptare mai bună a sistemului la nevoile reale ale populației.
Una dintre schimbările importante vizează și flexibilizarea organizării interne a spitalelor. Noile reguli prevăd că secțiile vor putea fi înființate de la un prag minim de 23 de paturi, față de 25 în prezent, măsură care ar urma să permită o adaptare mai rapidă la realitățile din teren. În paralel, distribuția paturilor la nivel județean va fi recalibrată în funcție de necesarul real de servicii medicale și de presiunea existentă asupra spitalelor.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate estimează că noul sistem de finanțare va avea un impact pozitiv pentru majoritatea unităților sanitare. Potrivit datelor citate de Ministerul Sănătății, 98,19% dintre spitale ar urma să înregistreze o situație financiară mai bună în 2026 comparativ cu anul anterior, spitalele din categoriile superioare de complexitate fiind printre cele mai avantajate.
Autoritățile susțin că această schimbare va duce, în timp, la un sistem medical mai eficient, în care spitalele sunt stimulate să trateze mai mulți pacienți și să își organizeze activitatea în funcție de nevoile reale ale comunităților. Pentru pacienți, efectele așteptate sunt un acces mai bun la servicii medicale, reducerea blocajelor administrative și o utilizare mai eficientă a infrastructurii spitalicești.
Reforma anunțată marchează astfel o schimbare de abordare în sistemul sanitar românesc, în care accentul se mută de la structuri și capacitate teoretică la activitatea medicală concretă și rezultate.
Vasile Petrovan
Citește și:
Fără albine, multe alimente ar dispărea: de ce este importantă ziua de 20 mai
