Nu încetez să fiu surprins de ce se întâmplă pe scena politică românească în ultima perioadă. Într-o emisiune recentă, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a făcut niște declarații care au stârnit adevărate valuri: el a criticat deschis o eventuală desemnare a lui Călin Georgescu în funcția de premier. Pentru cine urmărește politica autohtonă, acest punct de vedere nu poate trece neobservat – Piperea consideră că Georgescu nu ar fi potrivit pentru o asemenea responsabilitate, descriindu-l ca pe cineva care nu se încadrează în logica muncii colective și că o colaborare cu el ar fi extrem de dificilă, dacă nu imposibilă.
Și aici intervine adevărata mea uimire. Timp de mai bine de opt luni, AUR și suveraniștii au criticat constant guvernarea, menținându-și pozițiile împotriva coaliției de la putere. Dar iată că, pentru prima dată, tensiunile par să se întoarcă asupra propriilor lor rânduri. Dacă Piperea are dreptate, asistăm la un posibil conflict intern care ar putea zdruncina tabăra suveraniștilor chiar din interior.
Cuvintele europarlamentarului nu lasă loc de interpretări: „Nu va accepta nimeni să-l pună premier pe domnul Georgescu… Nu este un om de echipă. Pentru el nu există partide politice în sensul în care le percepem noi, ci altceva, o abordare personală a politicii și istoriei.”
Dar ceea ce m-a lăsat cu adevărat perplex este nu doar criticarea lui Georgescu, ci și ceea ce europarlamentarul sugerează despre viitorul relației sale cu AUR. Recunoaște că partidul condus de George Simion și fostul candidat prezidențial păstrează legături, dar subliniază că Georgescu pare să se îndepărteze tot mai mult de suveraniști, dorind să acționeze independent.
„Îl văd ca pe un om care nu vrea să mai fie implicat în politică. Vrea să fie lăsat în pace… Dar dacă se pune problema în organele de conducere ale partidului, cu siguranță că votul majoritar va fi să-l propună pe el. Eu, însă, mă voi abține sau voi vota împotrivă, considerând că este o pierdere de oportunitate.”
În concluzie, ceea ce pare la prima vedere doar o opinie în cadrul unei emisiuni scoate la iveală tensiuni reale și posibilă ruptură în sânul suveraniștilor. Este fascinant și, sincer, surprinzător să vezi cum rivalitățile politice nu se mai limitează doar la opoziție și guvernare, ci încep să erodeze chiar relațiile interne, dezvăluind fragilitatea alianțelor și personalitățile puternice implicate. România politică nu încetează să uimească prin imprevizibilitatea sa.
Vasile Petrovan
