Evanghelia zilei din duminica a 32-a după Rusalii, consemnată de Sfântul Evanghelist Luca (cf. 19, 1-10), ne oferă spre meditație întâlnirea dintre Iisus Hristos și vameșul Zaheu, o persoană inedită și controversată de la care avem multe de învățat.
Textul pericopei evanghelice scoate în evidență milostivirea și dragostea lui Hristos față de cei păcătoși.
În limba ebraică numele „Zaheu” înseamnă curat, nevinovat, deși nu era un nume prea des întâlnit în Israel. Din cauza meseriei sale de a colecta de taxele și impozitele, avea și o reputație nu tocmai bună în rândul comunității pentru că se credea că își agonisea bani și pentru buzunarul propriu. Iar din acest motiv, vameșii erau disprețuiți de popor.
Se întâmplă ceva unic și cutremurător, un eveniment irepetabil în întreaga Sfântă Scriptură, prin faptul că, Hristos, trecând prin Ierihon, îl vede pe Zaheu deasupra mulțimii și se autoinvită în casa acestuia, iar el, la rândul său, îl primește cu bucurie, deschizând Mântuitorului porțile casei sale.
În continuare face și o mărturisire, ca o spovedanie: „Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am nedreptățit pe cineva cu ceva, întorc împătrit” (cf. Luca 19, 8). Observăm faptul că Zaheu a fost atins de harul și lucrarea lui Dumnezeu, de unde, înainte de aceasta, și urcarea lui în sicomor pentru a-L vedea mai bine pe Hristos: „Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine” (cf. Ioan 14, 6), fiindcă mulțimea din acel context era un obstacol între el și Fiul lui Dumnezeu.
Această mărturisire a lui Zaheu îl face să se întoarcă la preceptele morale, dar, mai mult decât atât, dorește să repare și toate nedreptățile pe care le-a făcut în timpul slujbei de vameș. Desigur, poate fi un preț mare de plătit – „întorc împătrit” însă, în schimb, primește binecuvântarea lui Dumnezeu și mântuirea, nu numai a lui personală, ci și a întregii case, pentru că Mântuitorul spune: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut” (cf. Luca 19, 9-10).
Avem o dublă alternativă: putem urma exemplul lui Zaheu, câștigând astfel mântuirea, sau să ne contopim cu lumea, judecând pe ceilalți cu criteriile noastre omenești și să ne afundăm în păcate. Mântuirea depinde și de noi, și de toate sacrificiile pe care dorim să le facem în acest sens.
În fiecare duminică și sărbătoare, prin Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și prin toate slujbele Bisericii, Hristos vine la casele sufletelor noastre: „Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine” (Apocalipsa 3, 20). De noi depinde dacă Îl primim sau nu, dacă dorim să ne schimbăm sau nu, dar, indiferent de atitudinea noastră, vor exista la un moment dat și consecințe!
Adrian DOBREANU
Citește și
Pr. Adrian Dobreanu: Să nu (mai) refuzăm invitația la Cină pe care ne-o face Dumnezeu!
