Cartoane aruncate lângă containere în mai multe zone din Baia Mare. Poliția Locală anunță amenzi - 2 ore în urmă
CFR Călători va suplimenta numărul de vagoane în perioada sărbătorilor - 4 ore în urmă
Maramureșean urmărit internațional, condamnat pentru tentativă de omor, prins în Italia - 4 ore în urmă
Revoluția Română, 19 decembrie 1989: Ziua în care Timișoara a început să se elibereze - 5 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Pentru unele persoane, Crăciunul funcționează ca un amplificator al stărilor depresive” - 5 ore în urmă
Proiectul „Învață de la antreprenori” își continuă drumul în școlile din Maramureș - 6 ore în urmă
„Zimbrii”, cu gândul la event - 6 ore în urmă
Artă handmade și atmosferă de sărbătoare, la atelierul din Baia Mare a lui Nicolas Leș - 6 ore în urmă
Patric Sas, adolescentul care a readus Kendama în trend, la Baia Mare - 8 ore în urmă
50 de angajați ai Spitalului Județean „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare au donat sânge - 9 ore în urmă
Cele mai vechi dranițe din Europa sunt în Maramureș
Nici nu ar trebui să fie greu de imaginat așa ceva, maramureșenii fiind cunoscuți pentru preocuparea pentru lemn. Potrivit istoricului Teofil Ivanciuc, cele mai vechi dranițe care sunt cunoscute în acest moment în Europa se află în satul Breb din Maramureș, pe acoperișul interior al bisericii de lemn. „Biserica din Breb are două acoperișuri suprapuse, cel ascuns, interior, fiind menit să protejeze pictura bolții”, explică istoricul.
„O parte a celor cca 400 de dranițe ale acoperișului despre care vorbim, realizate din lemn de brad horjit și lungi de peste 1 m, au fost datate ferm dendrocronologic în anul 1479, în plin ev mediu!”, mai arată el pe pagina sa de socializare.
Acestea au servit inițial ca tavan al naosului unei prime biserici (ridicată în satul părăsit Copăciș), fiind apoi reutilizate ca uluci de gard (?) pentru biserica a doua din Copăciș, construită în anii 1529-1530.

„În anul 1622, dranițele respective au devenit acoperiș temporar al noii biserici din Breb, lăcaș care a reutilizat o parte a materialului bisericii Copăciș 2. O nouă etapă, din 1623, a dus, printre altele, la realizarea acoperișului exterior al bisericii noi din Breb, sub acesta păstrându-se, până în ziua de azi, și acoperișul interior.
Dacă acoperișului exterior i-a fost schimbată șindrila la fiecare 25-40 de ani (ultima dată, în anul 2018), cel interior, medieval, a rămas intact până în ziua de azi”, mai spune el despre biserica despre care crede că s-ar cuveni să stea alpturi de celelalte opt dn Maramureș, declarate monument UNESCO.
„Biserica din Breb este unul din cele mai excepționale lăcașuri de cult de pe teritoriul românesc, care, credem, merită înscris în UNESCO, împreună cu bisericile din Călinești-Căeni și Sârbi-Susani, pentru a sta alături de celelalte 8 biserici maramureșene înregistrate în patrimoniul mondial în anul 1999”, mai scrie istoricul.
















