Înotătorii de la CS Seini, rezultate promițătoare la Cupa Primăverii de la Otopeni - 3 minute în urmă
Acțiuni pentru siguranța călătorilor în transportul public din Baia Mare - 23 minute în urmă
Doi jucători excluși din lotul lui CS Minaur după înfrângerea de la Cluj. Alții sunt „în analiză” - 48 minute în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Părinți și copii, educație și ascultare – Meditație duhovnicească la Duminica a patra din Postul Mare - 53 minute în urmă
Polițiști la minifotbal - 53 minute în urmă
Stagiu de pregătire pentru acordarea primului ajutor, dedicat personalului didactic din Poienile de sub Munte - 1 oră în urmă
Ziua Internațională a Francofoniei la Vișeu de Sus: elevii Liceului Teoretic „Bogdan-Vodă” au gătit preparate din bucătăria franceză - 2 ore în urmă
Înfrângere acasă pentru CSM Sighet, care însă nu îi afectează poziția în clasament - 2 ore în urmă
Expoziția „Magia Cristalelor – Flori de mină din Maramureș”, realizată în cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare, a fost vernisată în Foaierul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița - 3 ore în urmă
Victorie bifată de CS Minaur cu CSM Târgu Jiu - 4 ore în urmă
Transport feroviar. Prima cale ferată de la Sighetu Marmației făcea legătura cu Debrecen din Ungaria
Sighetu Marmației a fost conectat la rețeaua feroviară chiar mai devreme decât Baia Mare, respectiv la 1872, față de Baia Mare, unde primul tren a ajuns în gară abia 12 ani mai târziu, la 1884.
La Sighet însă, calea ferată a fost construită odată cu apariția primelor rețele de căi ferate pe teritoriul Ungariei, din cadrul monarhiei austro-ungare.
„În anul 1857 compania feroviată Theißbahn a pus în funcțiune calea ferată de la Szolnok către Debrețin. Ca urmare a dezvoltării tehnologiei de transport a Ungariei de după Compromisul austro-ungar (1867) prin voința guvernului maghiar au trebuit să fie construite căi ferate care să ajungă și în regiunile periferice ale Imperiului Austro-Ungar; printre aceste regiuni erau și comitatele Sătmar și Maramureș”, potrivit wikipedia.

Calea ferată a fost pusă în funcțiune pe mai multe tronsoane începând de la vest către est: Debrețin–Carei – 5 iunie 1871, Carei–Satu Mare – 25 septembrie 1871, Satu Mare–Buștîno – 16 iunie 1872, Buștîno–Sighetu Marmației – 4 decembrie 1872
Exploatarea căii ferate a fost preluată de compania feroviară a Ungariei.
În 1890 compania Căile ferate de nord-est ale Ungariei a fost preluată de compania feroviară ungară de stat MÁV, iar calea ferată prezentată aici a fost naționalizată.
„În Primul Război Mondial, linia a avut o importanță strategică mare, deoarece pe aici s-au derulat multe transporturi militare peste Munții Carpați, către Frontul de Est”, mai arată aceeași sursă.
La sfârșitul Primului Război Mondial, după ce s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar, o parte din linia ferată era acum pe teritoriul României.
În 1940, după Dictatul de la Viena, România a trebuit să cedeze Ungariei între altele regiunea Satu Mare și partea de sud a Maramureșului (partea de nord a Maramureșului fusese stăpânită anterior de Cehoslovacia și a fost ocupată în 1939 de Ungaria), astfel încât întreaga linie ferată a trecut sub control maghiar pentru o perioadă de câțiva ani.
În 1949 s-a construit Calea ferată Salva-Vișeu de Jos. Totuși, abia la începutul anilor 1990 au fost restabilite pe tronsonul ucrainean între Câmpulung la Tisa și Sighetu Marmatiei linii cu ecartament normal, fiind păstrate și cele cu ecartament lat.
Sursa FOTO: Sighetonlie















