Incepand cu 28 februarie 2022, ortodocsii intra in „Saptamana Alba sau a branzei”. In aceasta saptamana nu se mai consuma carne, iar in zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, branza si peste.
In calendarele bisericesti, pentru aceste zile apare mentiunea „harti”, un termen popular care desemneaza zilele de dezlegare a postului. Saptamana Alba aminteste de vietuirea primilor oameni in Rai, cand ei nu consumau carne. Astfel, aceasta saptamana ne cheama la reasezarea in starea paradisiaca din care am cazut.
Miercuri, 2 martie, se rosteste pentru prima data in perioada Triodului, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul – „Doamne si Stapanul vietii mele”, rugaciune care inceteaza in miercurea din Saptamana Mare.
In zilele de miercuri si vineri din „Saptamana Alba” nu se savarseste Sfanta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. Zilele aliturgice variaza de la cinci la sapte ca numar, in cadrul unui an bisericesc. Totdeauna zilele de miercuri si vineri din Saptamna Alba sunt aliturgice. Mai avem lunea si martea din prima Saptamana a Postului Sfintelor Pasti si Vinerea din Saptamana Patimilor. Pe langa aceste zile, se mai pot adauga doua. Atunci cand Ajunul Nasterii Domnului si Ajunul Bobotezei se intampla sa cada sambata sau duminica, vinerea dinainte devine zi aliturgica.
In Sambata lasatului sec de branza, Biserica ii pomeneste pe toti barbatii si femeile care au fost „luminati prin postire”. Aceasta zi este numita „a ascetilor”. Biserica ii asaza ca modele, calauzitori pentru parcurgerea postului si a pocaintei:
„Veniti toti credinciosii sa laudam cetele cuviosilor parinti: pe Antonie capetenia, pe luminatul Eftimie, pe fiecare deosebit si pe toti impreuna si vietile acestora ca un alt Rai al desfatarii cu gandul socotindu-le …”.
Duminica, 6 martie, exista randuiala de a se cere iertare. Este cunoscuta sub denumirea de „Duminica Iertarii”. Asadar, prima incercare de iesi biruitori din lupta cu pacatul este iertarea, reintoarcerea la iubire. Este dureros ca aceasta slujba unica lipseste din multe biserici. Faptul ca e intalnita mai mult in manastiri, denota despartirea noastra de duhul Bisericii. Aceste randuieli sunt trepte spre a deschide inima catre „o alta lume”. Din cauza pacatului, omul a pierdut puterea de a pasi in mod natural catre Dumnezeu. Si prin aceste randuieli, Biserica ne poarta incet catre unirea cu Dumnezeu.
Mai sunt cateva zile pana la intrarea in Postul Sfintelor Pasti. Sa nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l daruieste Biserica spre a pune capat „celor vechi” si a intra intru „cele noi”. Indiferent cat de grele sunt conditiile in care traim si cat de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sa ne opreasca din a lua in serios Postului Sfintelor Pasti, potrivit crestinortodox.ro.
