Duminică, 10 octombrie, după Sfânta Liturghie, la Biserica ”Sfânta Treime” din Șieu a avut loc un eveniment cultural.
Mai exact, pr. Ioan Dunca Liberescu a lansat cartea „Cântările marii treceri”. Aceasta însumează verșurile cântate de diecii din Șieu la înmormântările ivite de-a lungul anilor.
Șieul fiind satul său natal (sat în care s-a întors după zeci de ani de slujire a altarului și a credincioșilor Bisericii ”Bunavestire” din Vișeu de Mijloc), preotul Ioan Dunca a ales să realizeze o culegere de verșuri compusă din materiale create de diecii bisericilor din această localitate: Dunca Vasile a lui Toader (diac la Biserica ,,Sfânta Treime” din anul 1967), Nan Toader (diac la Biserica ”Sfânta Treime”), Popan Mihai (diac la Biserica ”Cuvioasa Paraschiva”). Verșurile sunt poeme în versuri create de diacul bisericii, în care sunt prezentate principalele momente din viața defunctului, faptele bune, durerile și bucuriile. În final, defunctul, prin intermediul diacului, își cere iertare de la familie, rude și își ia rămas bun de la cei prezenți, până la a doua venire.
La evenimentul de lansare a volumului ”Cântările Marii Treceri” au participat oameni de cultură din Maramureș, primarul localității, Irina Iusco, preoți și credincioși ai bisericilor din Șieu. Printre invitați s-au aflat: scriitorul Nicolae Iuga, doctor în filosofie, cadru didactic universitar (moderatorul evenimentului), Anuța Pop, doctor în filologie, cu specializare în studii culturale, director al Centrului Cultural-Social Vișeu de Sus (care a și prefațat cartea), scriitorul Gavril Ciuban, preotul și scriitorul Grigore Andreica, Ioan Dunca, fiul diacului Vasile Dunca a lui Toader. Dintre dieci, la lansare a fost prezent Toader Nan.
Pentru a descrie succint volumul lansat, spicuim câteva cuvinte din textul de însoțire a cărții scris de dr. Anuța Pop: ”Primele dovezi scrise cunoscute în legătură cu tema acestui volum fac parte din manuscrise datate acum aproximativ 200 de ani. Printre ele – verşuri la morţi, în manuscrisul din 1814 aparţinând lui Dunca Onuţ din Şieu. Și iată că, după mai bine de două secole, un alt Dunca din Șieu, preotul Ioan Dunca, realizează o bogată culegere de verșuri, ce va rămâne, cu siguranță, peste timp, un veritabil document etnografic.
Citind volumul părintelui Ioan Dunca, aflăm, fără a-i fi cunoscut vreodată, cine au fost cei plecați și, în același timp, cine sunt cei ce le rămân în urmă. Verșuri la înmormântare, la pomenirile de un an, șapte sau paisprezece ani, verșuri la înmormântarea unor tineri, verșuri pentru bătrâni, văduve sau bolnavi, verșuri pentru oameni ai Bisericii (coratori, dieci și preoți), toate se regăsesc în cuprinsul acestui volum. Selecția făcută are rolul de a da seama asupra diversității verșului, în funcție de defunctul căruia îi este adresat, cu păstrarea, în același timp, a unei structuri unitare. Prin intermediul celor aproape o sută de verșuri, părintele Ioan Dunca, împreună cu diecii care le-au creat, ne oferă tuturor o mărturie a puterii tradiției, dar și a credinței oamenilor acestor locuri. ”Cântările Marii Treceri” – un volum–mărturie despre maramureșenii ce-au plecat și vremurile în care morții se mai cântă”.
