Duminică, 18 aprilie (a V-a din Postul Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca), Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a săvârșit, la Altarul de vară al Mănăstirii Rohia, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Sfânta Liturghie, alături de un sobor de preoți și diaconi.
Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstiresc şi stareţul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial şi eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul Lăpușului, Arhim. Ghelasie Maxim, economul mănăstirii, Pr. Prof. Dr. Ştefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Pr. Gheorghe Cucu, paroh în satul Libotin, Pr. Vasile Mihai Hatos, paroh în satul Rohia, Pr. Iuliu Morariu din parohia Coșbuc, Bistrița Năsăud, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Ionuţ Todorca, consilier eparhial cultural, Arhid. Vlad Verdeş, inspector pentru catehizarea tineretului, Arhid. Dumitru Botiş, inspector social-filantropic și Arhid. Gherasim Nap.
În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotonit întru preot pe seama bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Parohia Bocicău, Protopopiatul Oaş, diaconul Sorin Ioan Buda, membru al Grupului psaltic „Theologos”.
Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la priceasnă şi după încheierea Sfintei Liturghii a cântat preoteasa Ioana Botiş.
Bogatul cuvânt de învăţătură rostit de Preasfinţitul Părinte Iustin a explicat esența creştinismului, desprinsă din duminicile Postului Mare şi din Evangheliile Noului Testament, din Patimile, Răstignirea, moartea şi Învierea lui Iiisus Hristos.
„Fiecare duminică din Postul cel Mare este o treaptă în urcuşul către Înviere. În fiecare duminică învăţăm ceva din ceea ce a predicat Mântuitorul în chip dumnezeiesc sau a lucrat în chip minunat, în ceea ce i-a învăţat pe Sfinţii Săi Apostoli şi poporul care Îl urma, pe care El Însuşi îl iubea şi poporul Îi răspundea la fel, cu aceeaşi iubire”.
Preasfinția Sa a explicat denumirile duminicilor din Postul Mare, oprindu-se la duminica dedicată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, pildă de smerenie, căinţă şi nevoinţă.
„Pildă de căinţă profundă şi de mântuire prin nevoinţă, prin silinţă, prin multă pătimire şi multă suferinţă”, aşa a caracterizat-o Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin pe Sfânta Maria Egipteanca, povestindu-i viaţa, care este cunoscută de cea mai mare parte dintre credincioşi, sfântă care a petrecut 47 de ani în Pustia Iordanului. Pomenirea Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca „este aşezată în duminica a V-a din Postul Mare pentru ca noi, oamenii de rând, care avem atâtea păcate, mai mari sau mai mici, mai puţine sau mai multe, să nu deznădăjduim niciodată, pentru că unde este cădere, dacă există căinţă şi mărturisirea păcatelor, îndreptare şi hotărâre şi determinare, să abandonezi viaţa trecută şi să Îl urmezi mai mult pe Dumnezeu, există iertare şi mântuire şi sfinţire, de a deveni pildă de sfinţenie. Este aşezată aici tocmai ca să fie pildă de credinţă pentru noi şi să nu deznădăjduim, să ne silim, să ne mărturisim, să ne îndreptăm viaţa, să ne pansăm sufletul. Răstignirea din iubire pentru om şi umanitate aceasta este esenţa creştinismului. Un Dumnezeu Care moare din iubire pentru oameni”.
„De la Hristos încoace nu mai este nevoie de jertfă sângeroasă. Ne-a dăruit Euharistia, jertfa nesângeroasă: pâinea şi vinul, care se prefac în Trupul şi Sângele Său. Aşa ne-a lăsat ca testament. Creştinismul este iubirea răstignită a lui Dumnezeu Tatăl. Iisus este icoana iubirii lui Dumnezeu faţă de lume. Creştinismul nu este religie, nu este filosofie, nu este ideologie – creştinismul este esenţa salvării umanităţii. Este viaţă însăşi. De ce? Pentru că este întemeiat pe jertfă. Pe jertfa Stăpânului şi a Creatorului Universului, pe jertfa lui Dumnezeu. Toate ideologiile lumii, toate filozofiile lumii sunt deşertăciunea deşertăciunilor. Toate puterile şi imperiile lumii pălesc şi nu preţuiesc nimic în faţa lui Dumnezeu. În faţa Crucii Mântuitorului, în faţa nevinovăţiei Lui, în faţa adevărului care stătea înaintea lui Pilat”.
„Hristos ne face liberi, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Noi, creştinii, nu suntem robii nimănui. Nici chiar ai vreunui virus. Ai celor care conduc lumea. Noi suntem robii lui Hristos, dar suntem liberi în credinţa noastră. Aceasta este demnitatea creştină, libertatea desăvârşită. Adevărul este Învierea. Cel pe care Îl judecaţi şi-L Răstigniți, va învia. Acest adevăr pe care nu îl veţi putea tăgădui, dacă veţi crede şi îl veţi mărturisi, vă va elibera. Noi credem în Hristos ca şi Apostolii, că este Fiul lui Dumnezeu, că este Mântuitorul lumii şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi a propovăduit Evanghelia Mântuirii, şi a pătimit şi S-a Răstignit şi a Înviat a treia zi. Credem în acest adevăr şi este eliberator pentru noi. Şi salvator pentru umanitate”.
„Nu este suficient să credem în Hristos cel care a pătimit și a Înviat, ci trebuie să trăim puţin ca şi El. Să ne asumăm. În biserici Apostolii au fost îndemnaţi să trăiască precum El. Fiţi pildă. ‹‹Va veni vremea când va trebui să mărturisiţi pentru Mine şi va veni vremea când va trebui să faceţi ce M-aţi văzut pe Mine făcând››, le-a spus Ucenicilor. Şi aşa au făcut Apostolii. Şi au cucerit lumea cu mâinile goale.
Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a făcut o evocare a momentelor de acum 27 de ani, din 17 aprilie 1994, când Preasfinţitul Părinte Iustin a fost hirotonit întru arhiereu de un sobor de șapte arhierei, printre care Înaltpreasfinţitul Părinte Mitroplit al Ardealului Antonie Plămădeală, Înaltpreasfinţitul Părinte Bartolomeu al Vadului, Feleacului şi Clujului, Preasfinţitul Părinte Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Ioan al Oradiei, Preasfinţitul Emilian al Caransebeşului, Înaltpreasfinţitul Andrei al Albei şi Preasfinţitul Calinic al Argeşului. Întru amintirea acelui moment Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul i-a oferit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin o icoană a Mântuitorului Hristos şi un coş cu flori.
Părintele Arhim. Macarie a făcut o scurtă incursiune istorică în principalele momente aniversare din vechea Episcopie a Maramureşului, amintită pe la 1391, când în Maramureş a fost atestată Stavropighia de la Peri şi în a altor momente aniversare din Eparhie, informează Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.
