Joi, 28 mai, de praznicul Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească pe esplanada Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, în frunetea unui sobor alcătuit din preoţii şi diaconii sfântului locaş de închinare, în prezenţa unui mare număr de credincioşi
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de fete şi băieţi din ASCOR Baia Mare şi Asociaţia Tinerilor Ortodocşi ai Catedralei Episcopale Maramureşene (ATOCEM), dirijat de arhid. Ionuţ Pleş, slujitor al Catedralei, iar la priceasnă au cântat elevele Paula Coteţ, de la Liceul de Artă, şi Marcela Ştefania Latiş, de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.
În timpul Sfintei Liturghii, Episcopul Iustin a rostit rugăciunea pentru oprirea pandemiei, iar la finalul a oficiat un parastas pentru pomenirea eroilor neamului românesc și a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, care ar fi împlinit 99 de ani.
„Învăţătura teologică a Evangheliei de azi ar fi următoarea: Mântuitorul, purtând Trupul Său, se reîntoarce la Dumnezeu Tatăl, dar nu se întoarce ca un duh, ci se întoarce purtând trupul nostru. Înobilat, trecut prin toată viaţa aceasta pământească, prin toată suferinţa, tăvălit prin toată mizeria lumii. Nimeni nu a suferit cum a suferit Hristos în mod nedrept. El, marele binefăcător. Câtă pătimire, câtă ocară, scuipări, bătăi, biciuiri, încât trupul Lui a fost o rană peste tot. Hristos a luat în Trupul Său toate ale omului, ale omului căzut, ale omului degradat, ale omului înpătimit şi robit de cel rău şi pornit să ucidă. Toate le-a suferit. Numai că le-a suferit ca un Dumnezeu, pentru că a fost Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Şi a înobilat trupul nostru, aşa cum se cuvine să-l înnobilăm noi în timpul unei vieţi”, a spus, PS Iustin în cuvântul de învățătură.
Apoi, Episcopul a continuat: „Ce-i viaţa? Este o şcoală la finalul căreia este marele examen. O şcoală de toate gradele, de toate categoriile. De la grădiniţă, la clasa zero, ciclul primar, gimnazial, liceal, universitar. Cam asta este şcoala. Şi la final te întâlneşti cu Creatorul, Căruia trebuie să îi dai răspuns despre felul în care ai parcurs toate aceste etape ale vieţii. Trebuie să înobilăm viaţa, să trăim folositor. Să dăm sens vieţii. Trupul însuşi trebuie să-l înobilăm. Sfinţii asta au făcut. De aceea sunt cinstiţi, iar trupurile lor neputrezitoare. Și creştinii se închină ,şi le cinstesc, şi le sărută, şi s-ating de sfintele lor oseminte, de sfintele lor moaşte şi atunci sunt vindecătoare. De ce sunt? Nu cu putere de la ei. Au pe Hristos şi Duhul lui Dumnezeu în fiinţa lor, pentru că au trăit toată viaţa în Duhul lui Hristos şi Duhul Evangheliei şi adumbrit de Duhul lui Dumnezeu şi de lucrarea Duhului Sfânt în viaţa lor.
Trebuie să înţelegem că Hristos, purtând o părticică din trupul nostru, l-a înălţat la Ceruri, prin transfigurare, prin Înviere. Dumnezeirea Mântuitorului S-a desăvârşit împreună cu umanitatea noastră. Şi S-a Înălţat la ceruri purtând trupul nostru. Şi ne-a arătat drumul spre Dumnezeu Tatăl. După Înviere şi Înălţarea la Cer, Mântuitorul devine interior nouă. Acesta-i miracolul. Că este deodată în cer şi pe pământ. El stă de-a drepta Tatălui, dar este cu noi în toate zilele, până la sfârşitul vieţii. Devine interior nouă. Acesta este miracolul care se petrece cu noi de mii de ani şi pe care forţele iadului nu-l pot înlocui şi nu-l pot birui. Este păstrat în Biserica lui Dumnezeu, care are această formă de zid, unde este tazaurul, unde sunt slujitorii lui Dumnezeu, precum Apostolii. Arhiereul este, spun Sfinţii Părinţi, după chipul lui Hristos, iar preoţii sunt după chipul Apostolilor”, a rostit PS Iustin.
