Azi, 23 iunie, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, îşi sărbătoreşte ziua de naștere, împlinind 65 de ani.
Cu acest prilej, PS Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au transmis mesaje de binecuvântări și felicitări, pe care le redăm în cele ce urmează:
MESAJUL PREAFERICITULUI PĂRINTE DANIEL, PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE, CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 65 DE ANI DE VIAȚĂ A PREASFINȚITULUI PĂRINTE IUSTIN, EPISCOPUL MARAMUREȘULUI ȘI SĂTMARULUI, 23 IUNIE 2026
BINECUVÂNTĂRI ȘI FELICITĂRI LA CEAS ANIVERSAR
Momentele aniversare din viaţa omului constituie prilejuri de bucurie şi comuniune, ca o pregustare a bucuriei şi comuniunii desăvârşite din iubirea Preasfintei Treimi. Un astfel de moment binecuvântat este aniversarea a 65 de ani de viaţă ai Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului.
Născut la 23 iunie 1961, în Rozavlea, una dintre cele mai vechi aşezări ale Maramureşului istoric, din binecredincioşii părinţi Ştefan şi Maria Hodea, a primit la Sfântul Botez numele Ioan.
Dragostea sa faţă de Dumnezeu şi devotamentul faţă de Biserică au fost cultivate încă din anii copilăriei prin grija părinţilor şi a bunicilor săi, care s-au străduit să aşeze rugăciunea în centrul vieţii fiului dăruit lor de Dumnezeu. Astfel, în anul 1976 a păşit pe calea vieţii monahale la Mănăstirea „Sfânta Ana” – Rohia, unde, în anul 1985, a primit chipul îngeresc al călugăriei şi numele Iustin, avându-l ca naş de călugărie pe părintele său duhovnicesc, Episcopul Justinian Chira.
După absolvirea Seminarului Teologic din Cluj-Napoca, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu (1988–1992), pe care le-a absolvit cu rezultate deosebite. Mai târziu, a urmat studiile doctorale la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (2006–2011), încununate prin susţinerea tezei de doctorat intitulată: „Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul între mărturie şi mesianism iudaic, în descrierea Evangheliilor şi a literaturii necreştine”.
În anul 1984 a fost hirotonit diacon şi preot de către Preasfinţitul Părinte Justinian Chira, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, iar între anii 1988 şi 1994 a îndeplinit ascultarea de stareţ al Mănăstirii Rohia. Aici, urmând îndemnul Sfântului Apostol Pavel de a se face „pildă credincioşilor cu vorbirea, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa şi cu viaţa curată” (1 Timotei 4, 12), a contribuit în mod semnificativ la înflorirea vieţii duhovnicești şi la intensificarea lucrării misionare.
Cunoscând râvna sa pentru slujirea Bisericii, pregătirea sa teologică şi rodnica activitate desfăşurată în obştea Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea vrednicului de pomenire Episcop Justinian Chira, l-a ales, în ziua de 22 martie 1994, în slujirea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
Hirotonit întru arhiereu în data de 17 aprilie 1994, cu titlul de Sigheteanul, Preasfinţitul Părinte Iustin a sprijinit cu mult zel şi dăruire activitatea pastoral-misionară a Chiriarhului său, Arhiepiscopul Justinian Chira, căruia i-a fost ucenic apropiat şi colaborator devotat, îmbinând în chip armonios smerenia ascultării cu elanul tinereţii, frumuseţea cuvântului cu hărnicia slujirii liturgice şi misionare.
După mutarea la Domnul a Arhiepiscopului Justinian Chira, la 30 octombrie 2016, prin lucrarea harului Preasfântului Duh, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales, la 16 decembrie 2016, în demnitatea de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului, eparhie venerabilă prin vechimea sa istorică, greu încercată de vitregiile vremurilor, de înstrăinare şi de desfiinţări abuzive, dar în acelaşi timp tânără şi dinamică prin reînfiinţarea şi consolidarea ei după anul 1990.
Cu multă osteneală şi râvnă misionară, Preasfinţitul Părinte Iustin a desfăşurat în această eparhie o bogată activitate pastoral-liturgică şi social-filantropică, slujind „cu timp şi fără timp” Biserica lui Hristos din străvechiul ţinut al Maramureşului.
Grija sa s-a concretizat în susţinerea construirii noii Catedrale Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, în dezvoltarea unităţilor bisericeşti, în edificarea şi restaurarea lăcaşurilor de cult, precum şi în intensificarea vieţii parohiale şi monahale, cultural-religioase, educaționale şi editoriale.
Cunoscând râvna sa misionară, înţelepciunea pastorală şi dăruirea jertfelnică pentru Biserică, la acest ceas aniversar aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin şi asupra clerului şi credincioşilor din eparhia pe care o păstoreşte.
Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, „Păstorul Cel Bun” (Ioan 10, 11) şi „Arhiereul mărturisirii noastre” (Evrei 3, 1), să-i dăruiască în continuare multă dragoste pentru Biserică, râvnă sfântă în slujire, precum şi sănătate, pace şi bucurie duhovnicească.
Întru mulţi şi binecuvântaţi ani, Preasfinţite Părinte Iustin!
Cu părintească binecuvântare şi frăţească dragoste în Hristos,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
MESAJUL PREASFINȚITULUI PĂRINTE TIMOTEI SĂTMĂREANUL, TRANSMIS PREASFINȚITULUI PĂRINTE IUSTIN AL MARAMUREȘULUI ȘI SĂTMARULUI, CU OCAZIA ÎMPLINIRII A 65 DE ANI
Aniversarea zilei de naștere a Preasfințitului Iustin al Maramureșului și Sătmarului, în ajunul sărbătorii Nașterii Sfântului și Slăvitului Proroc, Înaintemergător și Botezător Ioan – cel care ocupă un loc unic în iconomia mântuirii, fiind ultimul dintre prorocii Legii Vechi și primul martor al prezenței lui Mesia în lume, „glasul celui ce strigă în pustie” (Isaia 40, 3; Ioan 1, 23), chemat să pregătească inimile oamenilor pentru întâlnirea cu Hristos – , poate fi privită ca un semn cu adânci rezonanțe duhovnicești.
În tâlcuirea sa la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Fericitul Augustin observă că Pronia dumnezeiască a rânduit ca nașterea Înaintemergătorului să fie prăznuită în perioada în care durata luminii zilei începe să descrească, în timp ce Nașterea Domnului este sărbătorită atunci când lumina începe să crească. Marele Părinte al Bisericii vede în această armonie dintre ordinea creației și iconomia mântuirii expresia simbolică a cuvintelor Sfântului Ioan: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez” (Ioan 3, 30). Astfel, însăși mișcarea cosmosului devine o mărturie tăcută a smereniei Înaintemergătorului și a misiunii sale de a-L arăta lumii pe Hristos, Soarele Dreptății.
În această lumină patristică, apropierea dintre ziua nașterii Preasfințitului Iustin și praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul poate fi privită nu doar ca o simplă coincidență cronologică, ci ca o chemare tainică de a întrupa, prin slujirea arhierească, etosul Înaintemergătorului: smerenia care mărturisește adevărul, fidelitatea care pregătește căile Domnului și iubirea jertfelnică, care conduce sufletele la Hristos.
Sfinții Părinți au văzut în Sfântul Ioan Botezătorul modelul desăvârșit al slujitorului lui Dumnezeu. El nu și-a întemeiat misiunea pe sine însuși, ci și-a aflat întreaga identitate în raportarea la Hristos. Cuvintele sale, pe care le-am amintit – „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez” – , constituie nu doar expresia smereniei personale, ci adevărata definiție a oricărei slujiri autentice în Biserică.
Sfântul Ioan Gură de Aur arată că măreția Înaintemergătorului nu stă numai în înălțimea profeției sale, ci, mai ales, în libertatea cu care s-a lepădat de orice slavă omenească, pentru a-L descoperi lumii pe Hristos, Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii.
Această dimensiune hristocentrică a slujirii Sfântului Ioan descoperă și sensul profund al arhieriei. Episcopul este chemat să fie asemenea Înaintemergătorului: martor al Luminii, nu Lumina Însăși; vestitor al adevărului, nu proprietar al adevărului; slujitor al harului, nu stăpân al acestuia. În acest sens, Sfântul Ignatie Teoforul vede în episcop icoana vie a prezenței lui Hristos în comunitatea eclesială, chemat să păstreze unitatea credinței și comuniunea iubirii în trupul Bisericii.
Privind la slujirea Părintelui nostru, descoperim această chemare a Înaintemergătorului ca fiind transfigurată în responsabilitatea arhierească de a pregăti necontenit inimile credincioșilor pentru întâlnirea cu Hristos-Domnul. În cuvântul propovăduirii, în lucrarea pastorală, în mărturia publică a credinței și în grija față de cler și față de poporul lui Dumnezeu se actualizează aceeași misiune profetică de a-L arăta lumii pe Mielul lui Dumnezeu și de a-i conduce pe credincioși către comuniunea cu Cel Înviat. Căci arhieria nu este doar o treaptă a slujirii bisericești, ci o permanentă asumare a crucii iubirii pastorale; este o iubire jertfelnică și o participare la lucrarea lui Hristos, Marele Arhiereu al mărturisirii noastre. Ea presupune discernământ, statornicie, înțelepciune și puterea de a transforma autoritatea în slujire și slujirea în iubire lucrătoare.
Tocmai de aceea, într-o lume marcată adesea de confuzie spirituală, relativism și însingurare, mărturia arhierească devine cu atât mai necesară, asemenea a celeia a Înaintemergătorului, cel care a rămas credincios adevărului până la jertfa supremă.
În această zi de sărbătoare, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra Preasfințitului Iustin și pentru roadele bogate ale activității pastorale, misionare, culturale și filantropice pe care o desfășoară, spre binele Bisericii și al credincioșilor. Îi mulțumim pentru cuvântul care zidește, pentru exemplul care inspiră; pentru dragostea părintească, care îmbărbătează, și pentru mărturia credinței, care luminează.
Astăzi, la acest moment aniversar, noi toți – ostenitorii Centrului Eparhial, protoiereii și preoții Eparhiei, cinul monahal, conducătorii și cadrele didactice ai Școlilor Teologice, dimpreună cu studenții și elevii seminariști, și poporul dreptcredincios din Maramureș și Sătmar – , care știm să ne cinstim cum se cuvine părintele duhovnicesc, ne rugăm ca Hristos, Arhiereul Cel Veșnic, să-i dăruiască Preasfințitului nostru Iustin sănătate deplină, pace sufletească, înțelepciune duhovnicească și bucuria de a vedea roadele bogate ale tuturor ostenelilor pastorale și misionare.
Fie ca mijlocirile Sfântului și Slăvitului Ioan Botezătorul, a cărui sărbătoare luminează această zi aniversară, să îl însoțească necontenit, iar harul Duhului Sfânt să îl întărească în slujirea Bisericii, spre slava Preasfintei Treimi și spre mântuirea credincioșilor încredințați spre păstorire.
Preasfinția Voastră, cu smerenie adâncă și cu aleasă prețuire, Vă dorim ani îndelungați și binecuvântați, trăiți în lumina Evangheliei lui Hristos și în bucuria slujirii Sale, spre zidirea Bisericii și pentru o mărturie vie a Ortodoxiei în lumea de astăzi!
Εἰς πολλὰ ἔτη, Δέσποτα!
Întru mulți și binecuvântați ani!
† TIMOTEI SĂTMĂREANUL
Arhiereu Vicar
PS PĂRINTE IUSTIN – BIOGRAFIE SELECTIVĂ
S-a născut la data de 23 iunie 1961, în comuna Rozavlea, judeţul Maramureş, ținut Voievodal, din părinţii creştin-ortodocşi, Ştefan şi Maria Hodea, fiind cel de-al patrulea copil al familiei, la botez primind numele „Ioan”.
A urmat primele opt clase la Şcoala Generală „Octavian Goga” din localitate, iar în anul 1976, la vârsta de paisprezece ani, a intrat în obștea Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, ca frate, fiind primit de părintele arhimandrit Serafim Man. A urmat treapta întâi de liceu în satul natal, petrecând vacanţele la Mănăstire.
În anul 1979 a fost transferat, cu aprobarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofil Herineanu, la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca pe care l-a absolvit în anul 1983.
În anul 1983 a fost hirotonit diacon, iar apoi preot, pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. A fost tuns în monahism în anul 1985 avându-l naş de călugărie pe Preasfinţitul Părinte Justinian Maramureșanul primind numele „Iustin”, având ca ocrotitor ceresc pe Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, care este sărbătorit în fiecare an la data de 1 iunie.
În anul 1988 s-a înscris la Institutul Teologic Universitar din Sibiu pe care l-a absolvit în anul 1992, obținând titlul de licențiat în teologie, cu lucrarea „Mănăstirea – parte constitutivă a Bisericii, focar de spiritualitate și trăire duhovnicească”, sub îndrumarea Părintelui Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Floca, la Catedra de Drept Bisericesc. Tot în 1988, Înaltpreasfințitul Părinte Teofil Herineanu îi încredințează conducerea provizorie a Mănăstirii Rohia.
La data de 24 mai 1989, conducerea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului l-a numit stareț al Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. Sub cârmuirea preacuviosului părinte stareț Iustin Hodea, obștea mănăstirii a ajuns în scurt timp la 30 de viețuitori.
În 1990 a fost hirotesit Protosinghel, iar la data de 15 august 1993, la propunerea Preasfințitului Părinte Justinian, Sfântul Sinod al BOR aprobă ridicarea sa la rangul de Arhimandrit.
În 22 martie 1994, Sfântul Sinod al BOR aprobă alegerea în demnitatea de Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului cu titlul de „Sigheteanul”, iar la data de 17 aprilie 1994 a avut loc la Mănăstirea „Sfânta Ana” hirotonia în arhiereu, oficiată de către IPS Antonie Plămădeală, IPS Bartolomeu al Clujului împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
În anul 2006 a fost admis la doctorat, în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Catedra de Studii biblice, avându-l ca îndrumător științific pe Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană. Titlul de Doctor în Teologie l-a obținut la data de 25 noiembrie 2011, când a susținut, în ședință publică, teza de doctorat cu titlul: „Personalitatea Sfântului Ioan Botezătorul între mărturie și mesianism iudaic, în descrierea Evangheliilor și a literaturii necreștine”, lucrare ce a fost publicată la Editura Mega, Cluj-Napoca în anul 2013.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a ales, prin vot secret, pe Preasfinţitul Părinte Iustin în demnitatea de Episcop al Maramureşului şi Sătmarului în şedinţa de lucru din ziua de 16 decembrie 2016. Întronizarea a avut loc în data de 27 decembrie 2016, la Baia Mare, fiind cel de-al 30-lea Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, în cei peste 600 de ani de existență ai Eparhiei noastre.
De-a lungul anilor, Preasfințitul Părinte Iustin a desfășurat o bogată activitate cultural-teologică și publicistică, a publicat articole tematice în diverse reviste și publicații bisericești, a participat la simpozioane de teologie la nivel național și internațional, desfășurând o bogată activitate în cadrul Eparhiei sub toate aspectele: pastoral-misonare, teologic-culturale, social-filantropice și administrative-economice.
Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, face parte din Comisia Pastorală, Viață monahală și Doctrină socială a Sfântului Sinod, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel,
De departe, unul dintre proiectele de anvergură care va dăinui în istorie este ctitorirea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare – „Regina bisericilor din Eparhie”.
Amintim faptul că, încă din anul 1999, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Iustinian îi încredințează Preasfințitului Părinte Iustin preluarea și continuarea lucrărilor la zidirea catedralei, proiect pe care Preasfinția Sa și l-a asumat cu foarte multă responsabilitate și jertfelnicie, catedrală care, va fi un simbol și o „cetate” a credinței noastre străbune și care va reprezenta Ortodoxia în Nord-Vestul României.
Întru mulți și binecuvântați ani, Preasfinția Voastră!
